ÎCCJ, decizie (scj.ro #82503)

Imobil preluat în mod

abuziv de stat. Revendicare. Acțiune în constatarea nulității donației către

stat. Imprescriptibilitate

Cuprins pe materii:

Drept civil. Drepturi reale

principale. Dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate privată. Imobile

preluate în mod abuziv. Revendicare. Acțiune în constatarea nulității donației

către stat. Imprescriptibilitate

Index alfabetic:

Drept civil

-

Imobile

preluate în mod abuziv de stat

-

Revendicare

-

Acțiune în constatarea nulității donației către stat.

Imprescriptibilitate

Legea nr. 213/1998

privind proprietatea

publică

și regimul juridic al

acesteia: art. 6 alin. (2)

Acțiunea în constatarea nulității unui act de donație către stat

nu este prescrisă în raport cu prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr.

213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Dispozițiile legale sus menționate – potrivit cărora „bunurile

preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea

consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii

acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație” – derogă de la

prevederile legii generale privind prescripția extinctivă – Decretul nr.

167/1958, tocmai pentru a repara abuzurile fostului regim comunist.

Î.C.C.J.,secția civilă și de

proprietate intelectuală,

decizia nr. 5362 din 28 septembrie 2004

Prin acțiunea introdusă la data de 17 septembrie 1999 la

Tribunalul Argeș, reclamanta R. G., în contradictoriu cu Municipiul Pitești și

R.A. „R.” Pitești, a solicitat să fie obligate pârâtele să-i respecte dreptul

de proprietate asupra imobilului situat în Pitești și să se constate că actul

de donație nr. 1623/16.10.1961, încheiat între R. E. S. și R. G. (autorii

reclamantei), pe de o parte, și fostul Sfat Popular al orașului Pitești, pe de

altă parte, act prin care se dona statului imobilul în discuție, compus din

casă și teren în suprafață de 434 mp, a fost întocmit cu nerespectarea

dispozițiilor art. 948 Cod civil referitoare la existența consimțământului sau

valabilitatea acestuia, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 6 din Legea

nr. 213/1998.

În susținerea cererii, reclamanta a arătat că autorii săi au

dobândit imobilul în litigiu prin act autentic de vânzare-cumpărare încheiat la

data de 10.01.1927, că familia sa a fost supusă persecuțiilor de regimul

comunist care i-a impus să-și cedeze toată averea, inclusiv imobilul în

litigiu, precum și faptul că socrul său R. E. S. a fost arestat timp de 60 de

luni.

Urmare acestor presiuni, la care au fost supuși, soții R.

(autorii reclamantei) s-au îmbolnăvit grav, condiții în care, pe fondul

frecventelor chemări la organele de partid și securitate, a fost semnat actul

de donație în discuție.

Prin sentința civilă nr. 98 din 6 aprilie 2000, Tribunalul Argeș

a admis acțiunea obligând pârâții să-i respecte dreptul de proprietate asupra

imobilului în litigiu și constatând că actul de donație a fost încheiat cu

nerespectarea dispozițiilor art. 948 Cod civil. De asemenea, instanța a respins

excepția prescripției dreptului de a invoca nulitatea relativă, ridicată de

pârâți, ca neîntemeiată.

Apelul declarat de pârâți a fost admis de Curtea de Apel Pitești

care, prin decizia civilă nr. 59/A din 29.06.2001, a desființat sentința și a

trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta.

Curtea Supremă de Justiție – Secția civilă, prin decizia nr.

4139/20.11.2002, a admis recursul, a casat decizia dată în apel și a trimis

cauza spre rejudecare Curții de Apel Pitești.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă

nr. 85/A/29.05.2003, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâți.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, invocând,

în esență, prescripția dreptului de a invoca nulitatea relativă în raport de

prevederile art. 959 Cod civil, art. 3 și art. 9 din Decretul nr. 167/1958.

Recursul este nefondat.

Din probele

administrate în cauză reiese că imobilul a trecut în proprietatea statului în

mod abuziv, consimțământul autorilor reclamantei fiind viciat prin violențe

psihice, cauzate de șicanele la care au fost supuși donatorii, persecutați de

vechiul regim.

Că este așa, recunoaște și Consiliul Județean Argeș care, prin

adresa nr. 1017/17.02.1997, atestă faptul că „donația” imobilului a fost

„forțată”.

Acțiunea în constatarea nulității actului de donație nu este prescrisă

față de prevederile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998.

Conform acestui text, „bunurile preluate de stat fără un titlu

valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi

revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac

obiectul unor legi speciale de reparație”.

Aceste dispoziții ale Legii nr. 213/1998 derogă de la

prevederile legii generale privind prescripția extinctivă – Decretul 167/1958,

tocmai pentru a repara abuzurile fostului regim comunist.

Față de cele prezentate, recursul a fost respins ca nefondat.