ÎCCJ, decizie (scj.ro #82709)

Contestație la executare.Stabilirea datei de

la care se datorează dobânzile acordate prin titlul executor. Instanța

competentă

Competența de soluționare

revine instanței care a emis titlul executor, iar nu instanței de executare

pentru stabilirea datei de la care se datorează dobânzile acordate prin titlul

executor

Secția

civilă, decizia nr.4871 din 20 noiembrie 2003

Prin sentința nr. 94 din 4 iulie 2001, hotărârea definitivă și

irevocabilă, Tribunalul Brăila, secția civilă a admis în parte acțiunea

reclamantului I.V. și a obligat pe pârâta Banc Post SA, sucursala Brăila

la  „plata sumei de 586.860.750 lei reprezentând contravaloarea folosirii

spațiului proprietatea reclamantului, cu dobânzile legale” și la plata sumei de

21.431.215 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată sub nr. 109 din 22 martie 2002 la

Biroul executorului judecătoresc D.E. reclamantul-creditor a solicitat punerea

în executare a sentinței.

Pârâta-debitoare Banc Post–SA, sucursala Brăila a

formulat contestație la executare împotriva actelor de executare întocmite de

executorul judecătoresc  și a solicitat suspendarea executării silite până

la stabilirea sumelor datorate creditorului.

În motivarea contestației la executare debitoarea a învederat că

prin procesul-verbal din data de 16 aprilie 2002 executorul judecătoresc a

stabilit că Banc Post SA, sucursala Brăila datorează suma totală de

1.349.772.747 lei, compusă din: 586.860.750 lei chirii; 324.710.000 lei lei

dobândă; 294.662.782 lei actualizare pretenții; 21.431.215 lei cheltuieli de

judecată; 108.000 lei taxă de timbru; 122.000.000 lei onorarii de executare.

Referitor la dobânda la care debitoarea a fost obligată, prin sentința pusă în

executare, executorul judecătoresc a stabilit o sumă de 324.710.000 lei,

debitoarea contestând calculul dobânzii cu motivarea că plata chiriei

reprezentând daune pentru lipsa de folosință a imobilului, dobânzile în materie

de daune curg de la data pronunțării hotărârii definitive, adică de la data de

15 noiembrie 2001 și nu de la data intentării acțiunii, cum greșit a stabilit

executorul judecătoresc.

De asemenea, debitoarea a contestat că datorează creditorului

suma de 294.662.782 lei, rezultată din actualizarea sumei de 586.860.750 lei,

deoarece suma nu a fost cuprinsă în titlul executoriu și cum debitoarea a fost

obligată la plata dobânzilor, actualizarea datoriei reprezentând chirii, ar

conduce la îmbogățirea injustă a creditorului.

Investită inițial cu soluționarea contestației la executare,

Judecătoria Brăila, prin sentința civilă nr. 7994 din 9 octombrie 2002, și-a

declinat competența în favoarea Tribunalului Brăila. Calificând demersul

judiciar al debitoarei ca fiind o contestație la titlu, judecătoria a socotit

că sunt incidente prevederile art. 400 alin. 2  cod procedură civilă,

potrivit cărora contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau

aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea

ce se execută.

La rândul său, Tribunalul Brăila, prin sentința civilă nr. 497

din 18 decembrie 2002, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Brăila

și constatând conflict negativ de competență a încuviințat dosarul la Curtea de

Apel Galați, pentru pronunțarea regulatorului de competență, tribunalul

motivând că debitoarea nu contestă întinderea și înțelesul titlului executoriu,

ci modul de calcul al dobânzilor efectuat de executorul judecătoresc.

Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin sentința nr. 2 din 14

ianuarie 2003, a stabilit competența de soluționare a contestației formulate de

Banc Post SA, sucursala Brăila în favoarea Judecătoriei Brăila, reluând

motivarea tribunalului în sensul că „ceea ce se contestă în speță nu privește

lămurirea înțelesului și întinderii titlului executoriu, ci doar modul de

calcul al dobânzilor”.

Împotriva regulatorului de competență  a declarat recurs

debitoarea – contestatoare Banc Post SA, sucursala Brăila care a susținut că

greșit a fost stabilită competența Judecătoriei Brăila cât timp contestația

debitoarei se referă la lămurirea înțelesului și a întinderii titlului

executoriu, adică a unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul Brăila,

astfel că aceluiași tribunal îi revine și competența de soluționare a prezentului

litigiu.

Recursul este fondat.

Obiectul contestației la executare   poate

viza   fie   urmărirea propriu-zisă, fie înțelesul,

întinderea ori explicarea dispozitivului ce se execută, aceasta din urmă fiind

cunoscută în doctrină sub denumirea de contestație la titlu. Distincția dintre

cele două categorii de contestații nu este doar una pur teoretică, ci are

importanță din punct de vedere practic, în primul rând, pentru stabilirea

instanței competente să soluționeze contestația la executare.

Titlul executoriu - sentința Tribunalului Brăila stabilește că

debitoarea trebuie să plătească creditorului „suma de 586.860.750 lei

reprezentând contravaloarea folosirii spațiului proprietatea reclamantului, cu

dobânzile legale”. Dacă suma cu titlu de chirii a fost precis determinată de

instanța de fond, în schimb formularea titlului executoriu „cu dobânzile

legale” este ambiguă sau cel puțin reprezintă soluție susceptibilă de

interpretări diferite atât din partea părților (creditorului și debitoarei),

cât și din partea organului de executare. Interpretarea diferită pe care

părțile au dat-o titlului executoriu nu privește atât calculul dobânzii, adică

determinarea cuantumului acesteia printr-o simplă operațiune aritmetică, cum

greșit a apreciat instanța de regulator, ci datorită echivocului și

impreciziunii titlului executoriu, interpretarea divergentă se referă la

momentul de la care curg dobânzile acordate, ceea ce reprezintă o chestiune de

judecată, ce trebuia rezolvată de instanța de fond cu ocazia deliberării. Or, o

atare impreciziune a titlului nu poate fi înlăturată decât de instanța care l-a

emis, iar mijlocul procedural folosit de debitoare nu poate fi calificat decât

ca fiind o contestație la titlu.

Este adevărat că la data formulării contestației la executare

erau incidente prevederile art. 371

2

pct. 2 C. proc. civ.

(introduse prin art.I pct.137 din O.U.G. nr.138/2000) în conformitate cu care,

atunci când prin titlu executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte

sume, fără a se stabili cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de

executare, potrivit legii.

Este însă de considerat că textul trebuie interpretat într-o

manieră restrictivă și în spiritul principiilor generale care guvernează

procedura judiciară execuțională, întrucât determinarea concretă a obligației

la care este îndatorat debitorul se stabilește de către instanța de judecată cu

prilejul deliberării și ea trebuie consemnată ca atare în dispozitivul

hotărârii pronunțate. Așa fiind, este evident că legea are în vedere o situație

de excepție, iar aceasta nu se referă la obiectul principal al judecății, ci la

cuantumul dobânzilor, penalităților sau altor sume asemănătoare, care, în

prezența unor elemente precise de determinare stabilite prin titlul executoriu,

un atare cuantum poate fi calculat de organul de executare. O interpretare mai

largă a textului citat ar conduce la modificarea sau chiar, uneori, la anularea

titlului executoriu însuși și ar fi contrară finalității urmărită de legiuitor

prin edictarea unei atari dispoziții legale.

Cu ocazia soluționării contestației la titlu instanța urmează a

verifica și apărarea debitoarei referitoare la legalitatea procedeului folosit

de executorul judecătoresc de a actualiza suma acordată cu titlu de lipsă de

folosință a imobilului, cât timp judecata de fond a acordat numai dobânzi, iar

indexarea sumei cu indicele de inflație nu a fost o operațiune dispusă prin

titlu și, în orice caz, nu a format obiect de judecată.

Față de cele ce preced, recursul debitoarei va fi admis și va fi

casată sentința Curții de Apel Galați, cu consecința stabilirii competenței

Tribunalului Brăila de a soluționa, în primă instanță, contestația la executare

formulată de Banc Post SA, sucursala Brăila.