ÎCCJ, decizie (scj.ro #83073)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #83073) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Obligații

comerciale. Pretenții. Actualizare cu rata inflației. Dobândă legală. Cumul.

Admisibilitate.

Cuprins pe materii:

Drept comercial. Obligații comerciale.

Index alfabetic:

dobândă

-

actualizare

cu rata inflației

-

achiziții

publice

C.

civ

., art.1084

C.

com

., art.43

Prin acordarea

dobânzii se urmărește sancționarea debitorului pentru executarea cu întârziere

a obligației care îi incumbă, pe când prin actualizarea debitului se urmărește

acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în

intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a plății efective a sumei

datorate.

Actualizarea

se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor,

în timp ce dobânda urmărește acoperirea beneficiului

nerealizat

.

Secția comercială,

Decizia nr.722 din 23 februarie 2010

Prin sentința nr.3048 din 23 februarie 2009, Tribunalul București, Secția a

VI-a Comercială, a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta-pârâtă

S.C. I.W. S.R.L., împotriva pârâtului-reclamant Spitalul Clinic Județean de

Urgență și a respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională a

pârâtului-reclamant. Ca o consecință a admiterii în parte a cererii principale,

a obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte sumele de

165.229,89 lei, cu titlu de chirie, 10.899,35 lei preț service, 67.659,71 lei

dobândă calculată până la data de 29.10.2007, precum și dobândă în continuare,

calculată asupra sumei de 176.129,24 lei, până la achitarea acesteia, 73.312,30

lei contravaloare aparatură și 9.462,53 lei cheltuieli de judecată.

Prima instanță a

reținut că părțile au încheiat la data de 08.08.2002 contractul nr.28.102, în

temeiul căruia reclamanta-pârâtă a transmis pârâtei-reclamante dreptul de

folosință asupra programului informatic

Hospital

Manager cu licență pentru 40 de posturi de lucru, chiria fiind stabilită la

suma de 3.300

euro

lunar, la care se adăuga TVA, care

urma a fi plătită în 15 zile de la emiterea facturii pentru luna precedentă. A

mai constatat că prin actul adițional nr.15838 din 2003, reclamanta-pârâtă a

mai pus la dispoziția pârâtei-reclamante 10 stații de lucru, pentru o chirie de

82,5

euro

lunar, fără TVA, iar ulterior contractul a

fost prelungit expres prin actul adițional nr.3 până la data de 31.12.2004,

chiria modificându-se începând cu data de 09.08.2004 la suma de 3.371.115

ROL

lunar, fără TVA,

pentru fiecare post de lucru. Prin actul adițional nr.5, începând cu data de

08.09.2005, numărul de posturi de lucru pentru care s-a acordat licența s-a

majorat la 57, iar contractul a fost prelungit prin acte adiționale până la

31.12.2006.

Din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat,

instanța de fond a constatat că, în temeiul contractului de închiriere

nr.28.102/2002, în perioada mai 2003 - iunie 2006, chiria datorată a fost de

696.960,29 lei, din care pârâta-reclamantă a achitat suma de 531.730,40 lei.

Cum contractul este legea părților, potrivit art.969

C.civ

.,

Tribunalul a obligat pârâta-reclamantă la plata diferenței

neachitate

,

de 165.229,89 lei. În acest context, a apreciat ca fiind nejustificată cererea

reclamantei-pârâte de acordare, pentru aceeași perioadă, a dobânzii legale

pentru întârzierea plății chiriei și a unei sume care să reprezinte

contravaloarea devalorizării leului, considerând că ambele pretenții au același

izvor, respectiv

dezdăunări

pentru întârzierea

plății. Cum părțile nu au prevăzut în contract o clauză privind actualizarea

debitelor în raport de inflație, iar

aceasta s-a încadrat în limite

previzibile,  prima  instanță  a apreciat  că

pot  fi  acordate numai dobânzile legale, al căror cuantum calculat

până la data de 29.10.2007, este de 23.222,98 lei.

Pe de altă parte, instanța de fond a mai reținut că, o

dată cu încheierea contractului  de închiriere a pachetului informatic

Hospital

Manager, părțile au semnat și contractul de service

nr.28.103/2002 - având ca obiect întreținerea periodică și

service-ul

operativ pentru sistemul informatic ce utiliza programul. Valoarea prestațiilor

reclamantei pârâte a fost stabilită la suma de 2.700

euro

lunar, la care se adăuga TVA, plata urmând a se face în termen de 30 de zile de

la emiterea facturii pentru luna anterioară, clauzele privind termenul de

valabilitate fiind similare cu cele cuprinse în contractul de închiriere.

Din

conținutul raportului de expertiză, Tribunalul a

constatat că, în perioada mai 2003 - iunie 2006, contravaloarea service-ului a

fost de 251.234,05 lei, din care pârâta-reclamantă a achitat 240.454,7 lei,

astfel încât, în temeiul dispozițiilor contractuale, a obligat-o pe aceasta din

urmă la plata diferenței

neachitate

, în sumă de

10.899,35 lei și, în considerarea argumentelor deja expuse, a obligat-o și la

plata dobânzii legale de 4.436,73 lei, dar nu și a contravalorii devalorizării

monedei.

În  ceea ce privește echipamentele

hardware,  a  reținut  că între părți s-au încheiat contractele

nr

. 2347/2002,

nr

. 16441/2003 și

nr

. 22487/2003, în temeiul cărora reclamanta-pârâtă a

transmis gratuit pârâtei-reclamante dreptul de folosință asupra unor servere și

stații de lucru destinate utilizării aplicației informatice

Hospital

Manager. Prima instanță a luat act de împrejurarea că, dintre aceste

echipamente, pârâta-reclamantă a restituit reclamantei - pârâte doar serverul

menționat în procesul-verbal încheiat de părți la data de 11.08.2003, iar

valoarea echipamentelor

nerestituite

este de

73.312,30 lei. Constatând atât că reclamanta-pârâtă este proprietara acestor

bunuri, dar și că pârâta-reclamantă și-a exprimat ferm opțiunea de a le păstra,

instanța de fond a obligat-o pe cea din urmă la plata valorii actuale a

echipamentelor.

Din analiza cererii reconvenționale, prima instanță a

constatat că pârâta-reclamantă își invocă propria culpă, respectiv că ea însăși

nu a respectat dispozițiile legale privind procedura de încheiere a

contractelor. Cum nimănui nu-i este permis să invoce propria culpă pentru a

obține efecte juridice care să o exonereze de obligațiile asumate, corelativ

unor prestații deja efectuate de

cocontractant

,

Tribunalul a respins cererea reconvențională, fără a mai examina dacă procedura

de încheiere a contractelor trebuia să fie cea pentru achizițiile publice și,

în caz afirmativ, dacă a fost respectată sau nu.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți și

prin decizia nr.276/11 iunie 2009, Curtea de Apel București, Secția a VI-a

comercială, a admis apelul formulat de apelanta SC I.W. SRL București, a

schimbat în parte sentința comercială atacată, în sensul că a obligat pârâta –

reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă și a sumelor de 20.627,71 lei,

reprezentând contravaloarea actualizării debitului principal de 176.129,24 lei

și 9.986,19 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în fond.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

A respins ca

nefondat

, apelul declarat de apelantul

Spitalul Clinic Județean de Urgență pe care l-a obligat la plata sumei de

8.171,7 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.(…)

Examinând apelul declarat de

apelanta-reclamantă, Curtea a reținut că acțiunea acesteia urmărește repararea

prejudiciului cauzat de către Spitalul Clinic Județean de Urgență prin

neîndeplinirea

obligației de plată asumată contractual. A

considerat că greșit prima instanță a respins cererea reclamantei-pârâte de

acordare a actualizării sumei datorate, în temeiul contractelor intervenite

între părți, motivat de faptul că părțile nu au prevăzut în contract o clauză

privind actualizarea debitelor în raport de inflație, dar și că atât

actualizarea, cât și dobânda legală au același izvor -

dezdăunări

pentru întârzierea plății. A mai reținut că nu există nici o justificare, pentru

a nu se permite cumulul dobânzii cu actualizarea creanței, cele două instituții

având natură juridică diferită, precum și că acordarea dobânzii nu exclude

actualizarea debitului, deoarece acestea au temeiuri de drept și scopuri

diferite și că din raportul de expertiză efectuat în fața primei instanțe,

rezultă că suma reprezentând actualizarea debitului principal este de 20.627,71

lei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență, invocând dispozițiile art.304

pct.9 C.

proc

.

civ

.(…)

Referitor la obligarea spitalului și la plata sumei de 20627 lei reprezentând

contravaloarea actualizării debitului de 176.129 lei cu rata inflației, s-a

arătat că prin cumulul dobânzii legale cu actualizarea sumei, cuprinzând rata

inflației, s-a creat o situație inadmisibilă, deoarece prejudiciul a fost

acoperit prin dobânda legală și că prin acest cumul s-a ajuns la o dublă

reparație, la o îmbogățire fără justă cauză a creditorului.

Din examinarea actelor, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor

legale incidente cauzei, s-a apreciat că instanța de apel a pronunțat o

hotărâre legală și temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat

de pârâtă.(…)

Această critică este

nefondată

, instanța de apel

aplicând corect dispozițiile art.1084 C.

civ

.

Natura juridică a celor două instituții este diferită.

În timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu rata

inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești. Acordarea

dobânzii nu exclude actualizarea debitului, deoarece acestea au temeiuri de

drept și scopuri diferite.

Astfel temeiul de drept în baza căruia dobânda este datorată este dat de art.43

C.

com

., iar actualizarea își are rațiunea în

respectarea principiului reparării integrale a pagubei.

De asemenea, prin acordarea dobânzii se urmărește sancționarea debitorului

pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumbă, pe când prin actualizarea

debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de

fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a

plății efective a sumei datorate.

Așadar, în mod întemeiat instanța de apel a admis cererea reclamantei privind

cumulul dobânzii cu actualizarea, reținând că actualizarea se constituie într-o

modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, în timp ce dobânda

urmărește acoperirea beneficiului

nerealizat

.

Pentru considerentele expuse, s-a constatat că hotărârea nu este afectată de

motivul de

nelegalitate

prevăzut de art.304 pct.9 C.

proc

.

civ

., încât în temeiul

art.312 C.

proc

.

civ

.,

Înalta Curte a respins recursul pârâtei ca

nefondat

.

Făcând aplicarea dispozițiilor art.274 C.

proc

.

civ

. a obligat recurenta să plătească intimatei –

reclamante suma de 7514,14 lei cheltuieli de judecată.