ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3674/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3674/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 222 din 21
martie 2001, pronunțată de Tribunalul Brăila, secția comercială, a fost admisă,
ca fondată, acțiunea formulată de reclamanta SC B.M. SA Brăila, împotriva
pârâtei SC M.S. SA Galați, în sensul că a obligat pârâta să plătească
reclamantei suma de 39.241.440 lei cu titlu de preț, suma de 6.638.344 lei cu
titlu de dobânzi legale și suma de 3.397.787 lei reprezentând cheltuieli de
judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că din copia extrasului de cont al debitorului, rezultă că, la
data introducerii acțiunii, pârâta figura în evidențele reclamantei cu un debit
de 39.241.440 lei, așa după cum rezultă din factura nr. 4768034, în valoare
totală de 78.482.880 lei. Cu privire la dobânzi, a fost înlăturată apărarea
pârâtei, având în vedere că suma scadentă pe perioada 1 noiembrie 2000 - 11
ianuarie 2001 era de 78.482.880 lei, iar după ce a achitat jumătate din
valoare, s-a calculat dobânda la restul neachitat, pe perioada 12 ianuarie - 10
februarie 2001, astfel că a fost avut în vedere modul de calcul privind dobânda
legală, prezentat de reclamantă în anexa la acțiune, în sumă de 6.638.344 lei,
în conformitate cu dispozițiile art. 43 C. com. Obligarea pârâtei la plata
cheltuielilor de judecată a fost determinată de culpa sa procesuală, prin
neachitarea debitului care a generat litigiul comercial.
Curtea de Apel Galați, secția
comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 429 din 25
mai 2001, a admis apelul declarat de pârâta SC M.S. SA Galați, împotriva
sentinței civile nr. 222 din 21 martie 2001 a Tribunalului Brăila, pe care a
schimbat-o în parte, în sensul că a înlăturat din sentință obligația pârâtei de
a plăti reclamantei suma de 39.241.400 lei cu titlu de preț, constatându-se că
pârâta a achitat suma de 39.241.400 lei cu ordinul de plată nr. 166 din 13
martie 2001, în cursul soluționării cauzei. De asemenea, au fost menținute
celelalte dispoziții ale sentinței, iar reclamanta-intimată a fost obligată să
plătească pârâtei-apelante suma de 1.713.894 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată în apel.
Pentru a decide astfel, instanța de
apel a reținut că suma de 39.241.440 lei a fost achitată cu ordinul de plată nr.
166 din 13 martie 2001 (dosar fond), după promovarea acțiunii, care a avut loc
la data de 6 martie 2001. Susținerea apelantei-pârâte, că nu a fost pusă în
întârziere, este infirmată de notificarea de la dosarul de apel și borderoul de
expediere de acesteia, astfel încât apelantei-pârâte nu-i pot fi aplicate
dispozițiile art. 275 C. proc. civ.
Împotriva deciziei civile nr. 429
din 25 mai 2001, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială și de
contencios administrativ, a declarat recurs pârâta SC M.S. SA Galați, care a
criticat hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie, sub
aspectele că, în mod greșit, a fost obligată pârâta la plata penalităților, la
nivelul sumei de 6.638.344 lei, când, în realitate, cuantumul corect era de
numai 3.357.323 lei, precum și exonerarea de plată a cheltuielilor de judecată.
Curtea, analizând materialul
probator administrat în cauză, în raport cu criticile formulate în cererea de
recurs, constată că acestea sunt nefondate, recursul urmând a fi respins pentru
următoarele considerente.
Printr-o corectă și integrală
apreciere a probelor, instanțele judecătorești anterioare au stabilit cu
exactitate raporturile juridice dintre părți, întinderea drepturilor și
obligațiilor asumate reciproc, răspunderea care se instituie în situația
nerespectării clauzelor contractuale, precum și cadrul juridic aplicabil
litigiului de natură comercială, în mod corect, fiind dată eficiență juridică
maximă dispozițiilor art. 43 C. com. și art. 274 C. proc. civ.
Calculul pentru stabilirea
cuantumului penalităților, la nivelul sumei de 6.638.344 lei, a fost bine
efectuat, deoarece suma scadentă, pe perioada 1 noiembrie 2000 - 11 ianuarie
2001, era de 78.482.880 lei, iar în perioada de 12 ianuarie - 10 februarie 2001,
suma scadentă era 39.241.440 lei. Pârâta, neachitând prețul la termenele de
scadență, devin incidente dispozițiile art. 43 C. com., care prevăd că
datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din
ziua când devin exigibile. Astfel, beneficiarul a întârziat plata prețului și a
fost sancționat de drept cu dobânzi, care s-au calculat de la data scadenței și
până la plata integrală a prețului.
Esența instituției juridice a
punerii în întârziere, aplicabilă relațiilor comerciale, constă în aceea că
debitorul este de drept pus în întârziere, dacă nu achită datoria la data scadenței,
fără a mai fi necesară o punere în întârziere formală.
Cadrul juridic expus anterior, în
contextul probator administrat în cauză, a condus la o justă apreciere a
situației de fapt și de drept, sub aspectele criticate în recurs, instanțele
judecătorești anterioare pronunțând hotărâri perfect legale și temeinice.
Astfel fiind, urmează a respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâta SC M.S. SA Galați, nefiind îndeplinite
nici una din dispozițiile art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică
decizia civilă nr. 429 din 25 mai 2001, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția
comercială și de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
SC M.S. SA Galați, împotriva deciziei nr. 429 din 25 mai 2001, pronunțată de
Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 25 septembrie 2003.