ÎCCJ, decizie (scj.ro #83548)

Competență materială. Litigiu comercial nepatrimonial art.2 pct. 1 lit. a) C.proc.civ. Cererea societății comerciale, privind interzicerea pârâtelor de a intra în incinta activelor ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare, are natură comercială nepatrimonială și pe cale de consecință, competența materială în soluționarea în primă instanță revine tribunalului, potrivit art.2 pct.1 lit.a) C.proc.civ. (Secția comercială, decizia nr.1371 din 20 aprilie 2004) Reclamanta SC I. G. SRL Galați a cerut , în contradictoriu cu pârâtele

SC L. I SRL

Craiova și SC C. I. S. I. SRL București , să le fie interzis să intre în incinta activelor ce fac obiectul contractului de vânzare cumpărare din 24 iulie 2003. Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, prin sentința civilă nr.1941 din 20 octombrie 2003, a admis acțiunea, reținând că reclamanta a vândut pârâților, conform contractului de vânzare-cumpărare, mai multe active, situate în Câmpulung și întrucât cumpărătoarele nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a prețului, cererea reclamantei este întemeiată, astfel că este admisibilă, în temeiul art.581 C.proc. civ. Ambele pârâte au declarat recurs, în temeiul art.304 pct.3 și 9 C. proc.

civ., susținând necompetența instanței, întrucât prin clauza compromisorie prevăzută în art.11 din contractul de vânzare, părțile au convenit ca, orice litigiu decurgând din sau în legătură cu contractul încheiat, privind validarea, interpretarea, executarea ori desființarea lui să se soluționeze prin arbitrajul organizat de Camera de Comerț și IndustrieArgeș, astfel că soluția pronunțată este criticabilă și în fondîntrucât nu s-a sprijinit pe probe. Curtea, analizând, din oficiu, competența materială în soluționarea cauzei, a reținut că cererea reclamantei ca instanța să dispună interzicerea pârâtelor de a intra în incinta activelor ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare are natură comercială nepatrimonială, iar competența materială în soluționare, în primă instanță revine, potrivit art.2 pct.1 lit.a) C. proc.

civ., tribunalului. Acțiunea a fost formulată în regim de ordonanță președințială Potrivit art.581 alin.(2) C. proc. civ., „cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului”. Potrivit dispozițiilor legale menționate, tribunalul avea competența soluționării cererii comerciale nepatrimoniale în regim de ordonanță președințială. Susținerile pârâtelor în sensul aplicării clauzei compromisorii din contractul de vânzare-cumpărare și reținerii competenței tribunalului arbitral sunt fără temei. Cartea IV „Despre arbitraj” art.340 C. proc. civ., prevede dreptul părților de a conveni soluționarea litigiilor pe calea arbitrajului, dar a celor patrimoniale.

Cum,în speță, litigiul legat de executarea contractului nu are caracter patrimonial, revine instanțelor judecătorești(tribunalul) competența soluționării . În consecință, recursul a fost admis pe excepția necompetenței materiale, reținută din oficiu, iar hotărârea atacată a fost casată, cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare, tribunalului.