ÎCCJ, decizie (scj.ro #84974)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84974) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Eliberarea din funcția publică de conducere ca urmare
a reorganizării autorității publice. Condiții de
legalitate.
Legea nr.
188/1999, art. 84
3
alin. (1) și alin. (4)
Cuprins pe materii: Dreptul funcției publice
Indice alfabetic: Autoritate publică. Reorganizare.
Atribuțiile postului. Comparare
Eliberare din funcție.
Funcție
publică de conducere.
Ordin
Conform art.
84
3
alin. (1) din Legea nr. 188/1999, în ipoteza reorganizării
autorității sau instituției publice, funcționării publici
vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile
compartimente în situațiile expres prevăzute de text, între care
și aceea când se modifică atribuțiile aferente unei funcții
publice într-o proporție mai mică de 50%. Potrivit dispozițiilor
alin. 4 al aceluiași text, reducerea unui post este justificată
dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție
de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare
a postului respectiv referitoare la studii.
Este
nelegală astfel, eliberarea funcționarului public din funcția
publică de conducere și încadrarea într-o funcție publică
de execuție, cu promovarea temporară într-o funcție de conducere
similară cu cea ocupată de acesta anterior reorganizării
instituției publice, dacă din compararea atribuțiilor celor
două posturi rezultă că acestea sunt diferite într-o
proporție mai mică de 50%.
I.C.C.J. , Secția
de contencios administrativ și fiscal
Decizia nr. 1324 din
27 martie 2008
Notă: Instanța a avut în vedere dispozițiile
Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, în forma
publicată în M.Of. nr. 251 din 22/03/2004. Ulterior legea a fost
republicată în M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, articolele căpătând
o nouă numerotare.
Curtea de Apel Craiova -
Secția de contencios administrativ și fiscal prin sentința
nr.110/28.03.2007, a admis acțiunea în contencios administrativ
formulată de reclamanta TD, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Sănătății Publice, dispunând anularea Ordinelor nr. 918 din
28 septembrie 2006 și 1115 din 29 septembrie 2006, precum și
obligarea pârâtului să procedeze la reîncadrarea reclamantei în
funcția de director executiv adjunct de sănătate publică la
Autoritatea de Sănătate Publică a județului Dolj.
Instanță a
reținut că prin Ordinul nr. 918 din 28 septembrie 2006 reclamanta a
fost eliberată, începând cu data de 1 octombrie 2006, din funcția
publică de conducere – director executiv adjunct medicină
preventivă a D.S.P. Dolj - și a fost încadrată în funcția
publică de execuție de consilier I, gradul superior, treapta I de
salarizare în cadrul Autorității de Sănătate Publică a
județului Dolj, avându-se în vedere prevederile art. 5 alin. (2) și art.
3 din Ordinul M.S.P. nr. 880/2006 și ale Legii nr. 188/1999,
republicată.
Începând cu aceeași
dată, prin Ordinul nr. 1115/2006 s-a dispus promovarea acesteia cu
caracter temporar în funcția publică de conducere de director
executiv adjunct de sănătate publică la A.S.P. Dolj, în baza
acelorași prevederi legale și a avizului A.N.F.P. nr. 10652667 din 29
septembrie 2006.
Ordinul nr. 918/2006 este
nelegal, întrucât măsura dispusă de autoritatea pârâtă nu s-a
justificat prin reducerea postului sau prin modificarea atribuțiilor în
proporție de peste 50%, concluzia ce are la bază analiza comparativă
efectuată de instanța din care a rezultat că nu au intervenit
modificări substanțiale în ceea ce privește atribuțiile
funcției de director executiv adjunct, fiind definite în realitate
printr-o nouă reglementare competențele generale deținute anterior
de reclamantă, astfel încât există o echivalență între noua
funcție și cea anterioară.
Potrivit art. 8 din Ordinul
nr. 880/2006, personalul direcțiilor de sănătate publică
județene și a municipiului București va fi preluat de
autoritățile de sănătate publică corespunzătoare
și va fi repartizat pe compartimente funcționale conform structurii
organizatorice aprobate.
Temeiul juridic
reținut de emitentul actului prin raportare la Legea nr. 188/1999,
republicată, cu modificările și completările ulterioare se
regăsește în prevederile art. 84
2
.
Potrivit acestui temei
juridic funcționarul public este eliberat din funcția publică
deținută dacă autoritatea publică își reduce
personalul, ca urmare a reorganizării activității, fie prin
mutarea autorității publice în altă localitate, fie prin
reducerea postului ocupat de acesta, dacă atribuțiile aferente se
modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate
condițiile specifice de ocupare a postului respectiv.
Conform art. 84
3
din Legea nr. 188/1999, în ipoteza reorganizării autorității sau
instituției publice, cum s-a procedat în speță,
funcționării publici vor fi numiți în noile funcții publice
sau, după caz, în noile compartimente în situațiile expres
prevăzute de text, între care și aceea când se modifică
atribuțiile aferente unei funcții publice într-o proporție mai
mică de 50%.
Potrivit dispozițiilor
alin. (4) al aceluiași text, reducerea unui post este justificată
dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție
de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare
a postului respectiv referitoare la studii.
În cauza dedusă
judecății s-a reținut că aceste cerințe legale nu au
fost îndeplinite, atribuțiile funcției de director executiv adjunct
de medicină preventivă regăsindu-se în proporție de peste
50% în cele ale funcției de director executiv adjunct de
sănătate publică, așa cum a rezultat din analiza
comparativă a acestora efectuată de instanță.
Legalitatea celor două
ordine nu poate fi argumentată nici prin existența avizului favorabil
emis de A.N.F.P. în vederea organizării concursului pentru noua
funcție, aviz prin care se tinde să se justifice reorganizarea
activității, întrucât aceasta nu presupune exercitarea unor
atribuții noi sau alte condiții specifice de ocupare.
În consecință,
cele două ordine sunt nelegale, fiind în contradicție cu
dispozițiile art. 8 din Ordinul nr. 880/2006 și art. 84
3
alin. 1 din Legea nr. 188/1999, în considerarea cărora se impunea
preluarea, respectiv încadrarea reclamantei în noua funcție publică.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, Ministerul
Sănătății Publice, solicitând modificarea ei în sensul
respingerii acțiunii reclamantei, în principal, ca fiind lipsită de
obiect, iar, în subsidiar, pe fondul cauzei, ca fiind neîntemeiată.
Decizia Înaltei Curți
de Casație și Justiție, prin care a fost soluționat
recursul, a fost anulată ca urmare a admiterii cererii de revizuire
formulată de reclamantă, în temeiul art. 322 pct.5 C. proc. civ.
Rejudecând recursul declarat
de Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile
nr.110 din 28 martie 2008 a Curții de Apel Craiova, se constată
că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost
reintegrată, în baza Ordinului nrt.145 din 15 mai 2006 al Ministrului
Sănătății, Dispoziției nr.42 din 24 mai 2006 a
Directorului Executiv al Direcției de Sănătate Publică Dolj
și în conformitate cu sentința nr.511 din 30 noiembrie 2005 a
Curții de Apel Craiova, irevocabilă prin decizia nr.1376 din 19
aprilie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în
funcția de
d
irector executiv
adjunct la Direcția de Sănătate Publică Dolj.
Prin Ordinul nr.918 din 28
septembrie 2006 emis de Ministrul Sănătății Publice a fost
eliberată din funcția publică de conducere deținută
și încadrată în funcția de execuție de consilier clasa I,
gradul superior, treapta I salarizare în cadrul Autorității de
Sănătate Publică a județului Dolj ca urmare a intrării
în vigoare a Ordinului nr.880/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare
și funcționare a autorității de sănătate
publică județene, respectiv a municipiului București și a
structurii organizatorice a acestor unități. Tot prin ordin al
Ministrului Sănătății Publice, nr.1115 din 29 septembrie
2006 reclamanta a fost promovată cu caracter temporar în funcția
publică de conducere de director executiv adjunct de sănătate
publică la Autoritatea de Sănătate Publică a județului
Dolj.
Instanța de fond a
admis acțiunea reclamantei plecând de la dispozițiile art.84 din
Legea nr.188/1999 și a considerat că nu a fost dovedită
existența unei reorganizări a activității
autorității publice la care este încadrată reclamanta.
Ministerul
Sănătății Publice a criticat soluția instanței de
fond, în ceea ce privește greșita respingere a excepției lipsei
de obiect.
Excepția lipsei de
obiect a fost invocată în fața instanței de fond și viza
faptul că în noua organigramă nu mai este prevăzută
funcția pe care a deținut-o reclamanta anterior și nu mai este
posibilă reîncadrarea.
Această excepție a
fost soluționată corect de instanța de fond pentru că nu se
poate spune că acțiunea este fără obiect pentru că se
solicită anularea unor acte ce vizează raporturile de serviciu chiar
în legătură cu funcția pe care aceasta a deținut-o astfel
că această critică din motivele de recurs este nefondată.
Pe fondul cauzei, criticile
aduse soluției pronunțate sunt și ele nefondate.
Prin ordinele contestate
reclamanta a fost eliberată din funcția de director executiv adjunct
medicină preventivă la D.S.P.Dolj și promovată cu caracter
temporar în funcția de director executiv adjunct de sănătate
publică la Autoritatea de Sănătate Publică a Județului
Dolj.
î
n motivele de recurs se arată că prin analiza
atribuțiilor directorului executiv adjunct de medicină preventivă
stabilite de art.15 din
o
rdinul
nr.1042/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a direcțiilor de sănătate publică
județene și a municipiului București și cele ale
directorului executiv adjunct de sănătate publică stabilite conform
art.14 din Ordinul nr.880/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare
și funcționare a autorităților de sănătate
publică județene, respectiv a Municipiului București, ar fi
îndeplinite condițiile prevăzute de art.84
3
alin.1 din
Legea nr.188/1999.
Potrivit acestui text, în
caz de reorganizare a autorității publice sau instituției
funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau,
după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri: a) se modifică
atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50% ; b)
sunt reduse atribuțiile unui compartiment; c) este schimbată
denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a
atribuțiilor aferente funcției publice; d)este schimbată structura
compartimentului.
În conformitate cu art.84
2
din Legea nr.188/1999, se poate proceda la eliberarea din funcția
publică dacă autoritatea publică își reduce personalul, ca
urmare a reorganizării activității, fie prin mutarea
autorității publice în altă localitate, fie prin reducerea
portului ocupat de funcționarul public, dacă atribuțiile
aferente se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt
modificate condițiile specifice de a ocupare a postului respectiv.
Legalitatea celor două
ordine atacate trebuie analizată din perspectiva îndeplinirii
condițiilor prevăzute de cele două texte.
Din probele administrate în
cauză rezultă că eliberarea din funcție s-a făcut în
mod nelegal pentru că nu s-a făcut dovada că atribuțiile
aferente celor două funcții ar fi fost modificate în proporție
de peste 50%, nu s-au schimbat condițiile specifice de ocupare a
funcției respective.
Chiar dacă s-ar
accepta ideea că funcția ocupată de reclamantă și-a
schimbat denumirea, atunci, în baza art.84
3
alin. (1) din Legea
nr.188/1999, recurentul trebuia să procedeze la numirea în noua
funcție pentru că schimbarea denumirii s-a făcut fără
modificarea în proporție de 50% a atribuțiilor aferente funcției
publice.
În motivele de recurs este
invocat și avizul favorabil emis de Agenția Națională a
Funcționarilor Publici dar care viza tocmai aplicarea dispozițiilor
art.84
3
alin.1 din Legea nr.188/1999 și atrăgea
atenția că atributul respectării acestor dispoziții revine
autorității publice, în speță Ministerul
Sănătății.
În legătură cu
avizul favorabil emis de A.N.F.P. din 12 octombrie 2006, acesta este ulterior
emiterii Ordinului nr.1115 din 29 septembrie 2006 și nu se poate invoca
legalitatea emiterii ordinului pe un aviz favorabil obținut ulterior.
Apreciind că
soluția instanței de fond este legală și temeinică,
recursul a fost respins ca nefondat.