ÎCCJ, decizie (scj.ro #83663)

Spațiul comercial atribuit în baza H.G. nr.391/1995. Evacuare Deși ulterior acordării în folosință gratuită a unor spații comerciale, societățile comerciale cu capital majoritar de stat și-au modificat structura capitalului social devenind societăți cu capital majoritar privat, acestea nu au pierdut facilitatea acordată, deoarece, interdicția prevăzută de lege care să poată duce la o astfel de consecință este schimbarea destinației spațiului comercial. Secția comercială, decizia nr.872 din 12 februarie 2002 Reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca a chemat în judecată pe pârâta SC “A” SA Bonțida cerând evacuarea necondiționată a acesteia din spațiul situat în Cluj Napoca având o altă destinație decât cea de locuință.

Prin sentința civilă nr.956/A din 16 mai 2000, Tribunalul Cluj a respins ca nefondată acțiunea, reținând că pârâta ocupă legal spațiul din litigiu, fiindu-i predat în folosință în condițiile HG nr.391/1995. Reclamantul a declarat apel și prin decizia nr.1070 din 8 noiembrie 2000, Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, l-a respins ca nefondat. Motivarea acestei soluții a avut în vedere că schimbarea ulterioară a situației capitalului social nu constituie motiv pentru pierderea dreptului de folosință a spațiului, iar actul normativ invocat de reclamant prevede cazurile în care dreptul de folosință a spațiului încetează de drept înainte de expirarea termenului de 10 ani pentru care s-a acordat iar printre aceste cazuri expres și limitativ prevăzute nu este și cel al schimbării structurii capitalului social.

Reclamantul a declarat recurs, susținând că, în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea și respectiv apelul, întrucât la data publicării HG nr.391/1995 pârâta întrunea condițiile de admisibilitate stabilite pentru preluarea spațiului comercial în folosință gratuită, fiind o societate comercială cu capital majoritar de stat, dar că în prezent este o societate cu capital majoritar privat și drept urmare, este necesară retragerea dreptului de folosință gratuită și eliberarea spațiului respectiv. Recursul nu este fondat. Din examinarea criticilor formulate raportate la actele dosarului și hotărârile pronunțate în cauză, se constată că nu există nici un motiv, dintre cele prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art.304 C.proc.civ.

care să conducă la casarea hotărârii curții de apel. Pârâtei în cauză i-a fost acordată folosința gratuită a spațiului pe o perioadă de 10 ani, iar la momentul acordării aceasta îndeplinea cerințele HG nr.391/1995, așa cum, de altfel a recunoscut și reclamantul. Faptul că ulterior, pârâta și-a modificat structura capitalului social devenind o societate cu capital majoritar privat nu este de natură să ducă la pierderea facilității acordate, deoarece interdicția prevăzută de lege care să poată antrena o astfel de consecință este schimbarea destinației spațiului comercial, respectiv a profilului avut în vedere în momentul acordării gratuității, potrivit dispozițiilor art.2 alin .1 din HG nr.391/1995.

Cu toate acestea, gratuitatea va înceta de drept înainte de expirarea termenului de 10 ani, dacă se constată că societățile comerciale beneficiare ale dreptului de folosință au închiriat, unor persoane fizice sau juridice, spațiile în cauză sau dacă au transmis activitatea respectivă în locație de gestiune, chiar fără schimbarea profilului de desfacere a produselor din domeniile avute în vedere. Prin urmare, constatându-se că modificarea structurii capitalului social nu este o condiție imperativă prevăzută de lege pentru pierderea gratuității, iar celelalte condiții legale mai sus menționate nu au fost invocate și nici încălcate, se reține că nu există nici un motiv pentru evacuarea pârâtei din spațiul atribuit în baza HG nr.391/1995.

În consecință, recursul reclamantei a fost respins ca nefondat.