Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ
admis

ÎCCJ, decizie (scj.ro #86798)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86798) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decesul uneia dintre părți înainte de pronunțarea hotărârii de către instanța de fond. Nulitatea hotărârilor judecătorești și a actelor de procedură ulterioare. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Acte procedurale. Nulitatea actelor de procedură. Index alfabetic : act procedural - hotărâre judecătorească - capacitate procesuală de folosință - nulitate absolută C.proc.civ., art. 41, art. 105 alin.(2) Decretul nr.31/1954, art.7 Conform dispozițiilor art.41 alin.(1) C.proc.civ., poate să fie parte în judecată, orice persoană care are folosința drepturilor civile. Capacitatea procesuală de folosință, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile și presupune ca partea din proces să fie în viață pe tot parcursul acestuia.

În cazul în care una dintre părți era decedată la momentul închiderii dezbaterilor la prima instanță, fără să poată fi aplicabile dispozițiile art.243 alin. final C.proc.civ., conform cărora, decesul părții nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă a intervenit ulterior închiderii dezbaterilor în dosarul respectiv, hotărârile judecătorești pronunțate de prima instanță și instanța de apel, precum și toate actele de procedură săvârșite de instanțe ulterior decesului părții și în legătură cu aceasta, sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile art.105 alin.(2) C.proc.civ. ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 4237 din 25 iunie 2008 Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, reclamantele G.E.

și G.G.M. au chemat în judecată Consiliul Local Constanța, Municipiul Constanța, prin Primar, R.A.E.D.P.P. Constanța, D.M., A.A., T.H., D.A., și D.C., solicitând obligarea acestora să le lase în deplină proprietate și posesie un imobil situat în Constanța și constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între R.A.E.D.P.P. și T.H., D.A., și D.C. Prin sentința civilă nr.11370/2005 a Judecătoriei Constanța, s-a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe și a fost declinată cauza spre competentă soluționare către Tribunalul Constanța, în raport de temeiul juridic al primului capăt de cerere, constând în dispozițiile Legii nr.10/2001, pentru celelalte cereri, operând prorogarea de competență în favoarea Tribunalului.

Prin sentința civilă nr.2361 din 21 noiembrie 2006 a Tribunalului Constanța, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Local Constanța, Municipiul Constanța și R.A.E.D.P.P. Constanța, referitor la cererea de revendicare a imobilelor pentru care au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare cu pârâții T.H., D.A. și D.C. și s-a respins ca atare, cererea respectivă, în contradictoriu cu pârâții menționați; s-a respins ca prescrisă cererea de constatare a nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare; s-a respins ca nefondată cererea în revendicare formulată în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Constanța, Municipiul Constanța, R.A.E.D.P.P. Constanța, D.M., A.A., T.H., D.A.

și D.C. Prin decizia civilă nr.154/C din 2 mai 2007 a Curții de Apel Constanța, s-a admis apelul formulat de reclamante, a fost desființată sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța. Împotriva acestei decizii au declarat recurs G.E. și G.G.M. criticând-o ca fiind nelegală. În fața instanței de recurs au fost depuse înscrisuri din care rezultă că G.E. a decedat la data de 1 noiembrie 2006. Întrucât, potrivit certificatului de moștenitor, a rezultat că recurenta G.G.M. este unica moștenitoare a defunctei G.E., aceasta participă în proces atât în nume propriu, cât și în calitate de continuatoare a persoanei decedate. Față de data la care a încetat din viață G.E.

și data închiderii dezbaterilor la prima instanță, inclusiv data pronunțării hotărârilor, de către cele două instanțe anterioare, Înalta Curte a supus dezbaterii, ca motiv de ordine publică, prevăzut de art.304 pct.5 C.proc.civ., nulitatea acestora, pentru pronunțarea în contradictoriu cu o persoană decedată, în consecință, lipsită de capacitate de folosință. Astfel, din înscrisurile enumerate mai sus rezultă că G.E. a decedat la data de 1 noiembrie 2006, anterior închiderii dezbaterilor la prima instanță (2 noiembrie 2006), pronunțarea sentinței fiind amânată de mai multe ori și, cu atât mai mult, anterior pronunțării sentinței civile nr. 2361 din data de 21 noiembrie 2006 a Tribunalului Constanța și pronunțării deciziei nr.154/C din 2 mai 2007 a Curții de Apel Constanța, ambele hotărâri fiind date în contradictoriu cu o persoană decedată.

Conform art.41 alin.(1) C.proc.civ., poate să fie parte în judecată, orice persoană care are folosința drepturilor civile. Aceasta presupune ca persoana respectivă să fie în viață atât la data sesizării instanței, dar și pe parcursul procesului, capacitatea de folosință presupunând tocmai îndeplinirea acestei cerințe. Conform art.7 alin.(1) din Decretul nr.31/1954, capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează la moartea acesteia. Capacitatea procesuală de folosință, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile și presupune ca partea din proces să fie în viață pe tot parcursul acestuia.

Așa cum s-a arătat, G.E. era decedată la momentul închiderii dezbaterilor la prima instanță, așa încât sentința este lovită de nulitate, fără să poată fi aplicabile dispozițiile art.243 alin. final C.poc.civ., conform cărora, decesul părții nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă a intervenit ulterior închiderii dezbaterilor în dosarul respectiv. Bineînțeles și la data pronunțării hotărârilor judecătorești de către prima instanță și instanța de apel, reclamanta era decedată, astfel încât, aceste hotărâri, precum și toate actele de procedură săvârșite de instanțe ulterior decesului reclamantei și în legătură cu această parte, sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile art.105 alin.(2) C.proc.civ.

Prin urmare, cauza se va trimite spre rejudecare aceluiași tribunal, care va dispune citarea în cauză a moștenitorilor persoanei decedate, în raport și de faptul că reclamanta G.E. a decedat ulterior sesizării primei instanțe, care a avut loc la data de 28 iulie 2005. În speță, după cum deja s-a arătat, moștenitoarea părții sus-menționate este reclamanta G.G.M., care va participa în proces, în dublă calitate. Pentru aceste argumente, conform dispozițiilor art.312 alin.(1)-(3) și art.313 cu referire la art.304 pct.5 C.proc.civ., Înalta Curte a admis recursul declarat de recurenta G.G.M., în nume propriu și ca moștenitoare a lui G.E., a casat hotărârile instanței de apel și a primei instanțe, a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.

La pronunțarea acestei decizii, s-au avut în vedere și dispozițiile art.297 alin.(2) C.proc.civ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-05-24
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 888/2017
ențială a accesului la justiție. Capacitatea de folosință reprezintă, alături de capacitatea procesuală de exercițiu, o condiție de exercitare a acțiunii civile, în absența căreia procesul civil nu poate fi început și nici continuat. Cum ex
ÎCCJ 2008-06-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4237/2008
data închiderii dezbaterilor la prima instanță, inclusiv data pronunțării hotărârilor, de către cele două instanțe anterioare, Înalta Curte a supus dezbaterii, ca motiv de ordine publică, prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., nulitatea
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #134800)
Decesul uneia dintre părți intervenit anterior momentului închiderii dezbaterilor. Pronunțarea hotărârii în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală. Nulitate. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Procedura conte
ÎCCJ 2023-04-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 616/2023
în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile (...) (3) Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință s
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #197458)
rii, dacă ele au survenit după închiderea dezbaterilor”. Așa cum s-a statuat, de altfel, și pe cale doctrinară, din reglementarea acestei excepții rezultă că scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea nulității pentru lipsa capacității
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă