ÎCCJ, decizie (scj.ro #85502)

Vamă.Taxă vamală.Rectificarea declarației vamale și restituirea unei părți din taxele plătite. Condiția prezentării unor acte constatatoare întocmite conform art.54 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al României Societatea comercială Romcontrol este abilitată să efectueze controlul calității și cantității mărfurilor destinate exportului, provenite din import sau în tranzit, conform standardelor, normelor și prevederilor internaționale sau naționale, după caz.

Ca urmare, actele certificate de Romcontrol, cu privire la calitatea mărfurilor importate,constituie temei de rectificare a declarației vamale și restituirea, când este cazul, a taxelor vamale plătite necuvenit Secția de contencios administrativ – decizia nr.2979 din 10 octombrie 2002 Societatea comercială „M” SA a solicitat anularea deciziei nr.891 din 18 iunie 2001 emisă de Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de soluționare a contestațiilor și, pe cale de consecință, restituirea sumei de 557.230.471 lei, reprezentând taxe vamale nedatorate. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a importat de la Combinatul Severstali, Federația Rusă, pentru comitentul său C.O.S. Târgoviște, cantitatea de 1525 tone bandă dinam laminată la rece (semifabricat).

Pentru această marfă, partenerul extern a întocmit și înaintat facturi în valoare totală de 633.173,8 USD; în baza acestor facturi și a celorlalte acte necesare vămuirii, marfa importată a fost vămuită potrivit declarațiilor vamale de import, plătindu-se taxele vamale de import în valoare de 3.716.621.514 lei. Ca urmare a reclamației calitative făcută de beneficiarul C.O.S. Târgoviște, s-a efectuat o inspecție comună a mărfii importate, în urma căreia reprezentantul Combinatului Severstali a recunoscut că 15% din marfa livrată nu corespunde din punct de vedere tehnic scopului pentru care a fost importată, în care sens s-a încheiat Protocolul de inspecție din 28 noiembrie 1998, certificat de Societatea comercială Romcontrol SA București, precum și Protocolul de reglementare a reclamației calitative formulată de beneficiar.

Pe baza Protocolului de reglementare a reclamației calitative furnizorul extern a restituit reclamantei, în calitate de importator,suma de 94.931 USD; de asemenea, a înaintat și noi facturi, atestând valoarea reală a importului în sumă totală de 538.197,73 USD, astfel că între facturile inițiale, în baza cărora s-au calculat și plătit taxele vamale, și facturile ulterioare, ce atestă valoarea reală a mărfii importate, rezultă o diferență de 94.976,07 USD, pentru care au fost plătite drepturi vamale nedatorate în sumă de 557.230.471 lei. Totodată, reclamanta a arătat că, în mod greșit, prin decizia nr.891 din 18 iunie 2001, Ministerul Finanțelor Publice – Direcția generală de soluționarea contestațiilor a respins contestația privind recalcularea taxelor vamale.

Curtea de Apel București – Secția contencios administrativ, prin sentința civilă nr.1219 din 25 septembrie 2001, a respins acțiunea. Instanța a reținut, în esență, că protocolul din 28 noiembrie 1998 - întocmit de furnizor, importator, utilizator - produce efecte numai față de acestea, întrucât nu are valoarea unui act încheiat de un organism neutru; legea prevede ca actul constatator să fie întocmit de un organism neutru; or, în cauză, actul este întocmit de părți și numai vizat de Romcontrol; că, reclamantei nu i s-a refuzat rectificarea declarațiilor vamale, ci numai s-a constatat că rectificarea nu are temei în raport cu dispozițiile art.52 și 54 din Codul vamal. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, susținând că sunt incidente dispozițiileart.54 și 146 din Codul vamal, precum și prevederile Acordului GATT.

Recursul este fondat. Potrivit art.54 din Codul vamal, rectificarea sau retragerea declarației vamale se poate face și ulterior începerii controlului fizic al mărfurilor, din inițiativa și pe răspunderea declarantului, dacă acesta, în conformitate cu prevederile art.52, a cerut verificarea felului și a cantității mărfurilor, iar cererea a fost refuzată, sau dacă deține acte constatatoare, întocmite de organisme neutre prevăzute de lege. Deci, printre altele, autoritatea vamală poate accepta rectificarea sau retragerea declarației vamale dacă declarantul deține și prezintă autorității vamale acte constatatoare întocmite de organisme neutre, care să justifice diferențele între datele din declarație și marfa vămuită.

Un astfel de organism neutru este Societatea comercială „Romcontrol”, care, potrivit actului de înființare, este abilitată să efectueze controlul calitativ și cantitativ al mărfurilor destinate exportului, provenite din import sau în tranzit, conform standardelor, normelor și prevederilor internaționale sau naționale, după caz, conform prevederilor contractuale. În cauză, reclamanta deține acte constatatoare, respectiv Protocolul din 28 noiembrie 1998, pe care l-a prezentat autorității vamale, însă aceasta l-a refuzat, motivând că nu a fost întocmit de către „Romcontrol”; acest argument, însușit și de prima instanță, este greșit, întrucât contravine dispozițiilor art.54 din Codul vamal.

Protocolul a fost semant și ștampilat de către reprezentantul „Romcontrol”, cu mențiunea „se certifică rezultatele inspecției comune” și, prin aceasta, implicit, a fost însușit și, deci, el este un act constatator, întocmit în condițiile prevăzute de art.54 din Codul vamal, respectiv cu participarea unui organism neutru. Dispozițiile art.54 din Codul vamal sunt în concordanță cu prevederile pct.2 al art.VII din Acordul GATT, potrivit cărora valoarea vamală a mărfurilor importate trebuie să se bazeze pe valoarea reală a mărfurilor importate, la care se aplică taxa.

În cauză, sunt incidente și dispozițiile art.146 și 144 lit.b din Codul vamal, potrivit cărora suma de plată reprezentând drepturi vamale este cea care rezultă din aplicarea taxei vamale reduse cu suma restituită reclamantei, întrucât nu a fost îndeplinită una din condițiile stabilite prin regimul vamal sub care a fost plasată marfa, respectiv marfa importată nu a corespuns în proporție de 15% scopului pentru care a fost importată și, pe cale de consecință, partenerul extern a restituit contravaloarea acesteia, în sumă de 94.931 USD. Față de cele menționate, prima instanță a interpretat greșit dispozițiile Codului vamal, întrucât, potrivit textelor precitate, se impune rectificarea declarațiilor vamale cu sumele ce corespund valorii reale a mărfii importate și, pe cale de consecință, restituirea sumei de 557.230.471 lei, ca sumă nedatorată.

În consecință, recursul a fost admis, s-a casat sentința, s-a admis acțiunea și s-a anulat decizia nr.891 din 18 iunie 2001 emisă de Ministerul Finanțelor Publice și, pe cale de consecință, Direcția Generală a Vămilor a fost obligată să rectifice declarațiile vamale de import și, totodată, să restituie reclamantei suma de 557.230.471 lei, ca nefiind datorată.