ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 213/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 213/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin Sentința
comercială nr. 7697 din 7 iunie 2011, Tribunalul București, secția a VI-a
comercială, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC M.E.G. SRL, în
contradictoriu cu pârâta SC B.C. SRL, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța
această soluție, tribunalul a reținut că la 27 aprilie 2009, între reclamantă,
în calitate de antreprenor, și pârâtă, în calitate de subantreprenor, s-a
încheiat contractul de subantrepriză nr. 4624, având ca obiect executarea,
finalizarea, punerea în funcțiune și întreținerea în perioada de garanție a
obiectivului „Alimentare cu apă în localitatea Izvoarele, Chiriacu și Valea
Bujorului, județul Giurgiu", conform documentației de atribuire și
proiectului tehnic.
Subantreprenorul s-a
obligat să finalizeze lucrările până la data de 30 iulie 2009, conform
graficului de execuție intermediar.
Prețul lucrărilor a
fost convenit la suma de 833.000 RON TVA inclus.
Reclamanta s-a
obligat să plătească un avans de 120.000 RON + TVA (respectiv 142.800 RON TVA
inclus), la încasarea integrală a sumelor de la autoritatea publică
contractantă, alocate prin H.G. nr. 432/2009.
Reclamanta a achitat
din avansul prevăzut în contract suma de 139.766,44 RON, rămânând o diferență
de 3.033,56 RON.
Reclamanta susține că
pârâta nu și-a executat corespunzător, integral și la termen obligațiile
contractuale, motiv pentru care solicită rezoluțiunea contractului de
subantrepriză.
Tribunalul a reținut
că reclamanta este aceea care nu și-a executat parțial obligațiile
contractuale, astfel că în mod întemeiat pârâta a invocat excepția de
neexecutare.
S-a reținut că
lucrările au fost executate de pârâtă conform documentației de execuție.
Reclamanta nu a
solicitat efectuarea unei expertize tehnice specialitatea construcții pentru a
dovedi pretinsele neconformități și astfel a infirma probele administrate de
pârâtă în apărare.
Sancțiunea aplicabilă
în cazul acestui contract este rezilierea, constând în desființarea
contractului doar pentru viitor (ex nunc), prestațiile executate nemaifiind
supuse restituirii.
În mod vădit
neîntemeiat a solicitat astfel reclamanta restituirea avansului de 139.766,44
RON, cu toate că lucrările executate de pârâtă sunt în valoare de aproximativ
400.000 RON.
Împotriva acestei
sentințe a formulat apel reclamanta SC M.E.G. SRL, criticând-o sub aspectul
invocării abuzive de către pârâtă a excepției de neexecutare. Consideră
apelanta că nu se justifică în niciun fel scutirea pârâtei de la plata
penalităților pe care le datorează pentru un prejudiciu creat prin
neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract.
Prin Decizia civilă
nr. 58 din 6 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a
respins apelul declarat de reclamantă, ca nefondat.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea a reținut în esență următoarele:
În cauză nu se
justifică aplicarea sancțiunii rezilierii în ceea ce privește contractul de
subantrepriză încheiat de părți, din culpa SC B.C. SRL, nefiind întrunite
condițiile prevăzute de art. 1021 și urm. C. civ.
Apelanta-reclamantă
înțelege să invoce ca și motive pentru reziliere nerespectarea de către
subantreprenor a documentației tehnice și a termenului de executare a
contractului, 30 iulie 2009.
Înscrisurile
administrate de intimata-pârâtă probează recepția calitativă fără obiecțiuni
chiar de către beneficiarul final și proiectant.
Nu poate fi
calificată ca lipsită de importanță neexecutarea obligației de plată, în
întregime, a avansului, în contextul în care SC M.E.G. primise încă din 8 iulie
2009 din partea beneficiarului toate sumele cuvenite din contractul principal
și ar fi trebuit ca, încă de la acea dată, să vireze în întregime avansul către
intimată, în conformitate cu art. 5 din contract.
Pretinsa faptă de
executare necorespunzătoare și cu întârziere a obligației de finalizare a
lucrărilor nu a pus în niciun moment pe SC M.E.G. în imposibilitatea de a
îndeplini propria obligație de plată a avansului.
Împotriva acestei
decizii a formulat recurs reclamanta SC M.E.G. SRL, criticând-o sub următoarele
motive de nelegalitate.
Hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recurenta arată că a
achitat suma de 139.766,44 RON, iar în ceea ce privește restul de plată
datorată intimatei, aceasta urma a fi efectuată la finalizarea lucrărilor.
Prin precizarea
făcută instanței la 26 octombrie 2010, recurenta a arătat că intimata a
înregistrat întârzieri de 180 de zile în executarea obligațiilor asumate prin
contract, cumulând pentru aceasta penalități în cuantum de 374.850 RON.
Neachitarea sumei de
3.033,56 RON, argument de care s-a prevalat intimata în invocarea excepției de
neexecutare a contractului este o sumă derizorie, în comparație cu avansul
achitat și cu atât mai mult față de valoarea contractului, 833.000 RON.
Pe de altă parte,
intimata din propria culpă a înregistrat întârzieri semnificative în
finalizarea lucrărilor.
Excepția de
neexecutare a fost în mod abuziv invocată de intimată și nu justifică scutirea
acestuia de la plata penalităților pe care le datorează pentru prejudiciul
creat prin neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract.
Sunt invocate
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În cauză, intimata SC
B.C. SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Analizând recursul
prin prisma motivului de nelegalitate invocat, înalta Curte apreciază că acesta
este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Între părți a fost
încheiat contractul de subantrepriză nr. 4624 din 27 aprilie 2009, având ca
obiect executarea, finalizarea, punerea în funcțiune și întreținerea în
perioada de garanție a obiectivului „Alimentare cu apă în localitățile
Izvoarele, Chiriacu și Valea Bujorului, județul Giurgiu".
Acesta este un
contract sinalagmatic cu executare succesivă, astfel că rezilierea urmează a
produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). Rezilierea constituie o sancțiune
a neexecutării culpabile a contractului.
În cauză,
recurenta-reclamantă nu a administrat probe, sarcina probei revenindu-i în
conformitate cu dispozițiile art. 1169 C. civ., prin care să facă dovada că
intimata-pârâtă nu a executat obligațiile care îi reveneau din contractul de
subantrepriză.
Intimata-pârâtă este
aceea care, prin înscrisurile depuse la dosar a dovedit că a executat lucrările
în conformitate cu dispozițiile contractului de subantrepriză încheiat între
părți.
Astfel, s-au depus la
dosar proiectele de execuție, precum și procesele verbale de recepție
calitativă a lucrărilor în care se menționează că „lucrările sunt executate
conform documentației de execuție".
Aceste
procese-verbale sunt însușite și acceptate de către beneficiarul lucrărilor.
În mod corect a
reținut instanța de apel faptul că intimata-pârâtă întemeiat a invocat excepția
de neexecutare a contractului.
Excepția de
neexecutare a contractului este un mijloc de apărare aflat la dispoziția uneia
dintre părțile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde
executarea obligației ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această
executare să-și execute propriile obligații.
Prin invocarea
acestei excepții, partea care o invocă obține o suspendare a executării
propriilor obligații, până în momentul în care cealaltă parte își va îndeplini
obligațiile ce-i revin.
Ca efect al excepției
de neexecutare, intimata a beneficiat de suspendarea executării propriilor
obligații referitoare la finalizarea lucrărilor și respectarea termenului de
execuție din 30 iulie 2009.
Prin urmare, aceasta
nu datorează penalitățile de întârziere prevăzute de art. 8.2 din contract,
întârzierea nedatorându-se culpei intimatei.
Temeiul juridic al
invocării excepției de neexecutare a contractului îl constituie interdependența
obligațiilor reciproce din contractul sinalagmatic, împrejurarea că fiecare
dintre aceste obligații constituie cauza juridică a obligației corelative.
Această excepție este
o sancțiune specifică a faptului că partea care pretinde executarea obligației
nu înțelege să-și îndeplinească îndatoririle contractuale pe care și Ie-a
asumat.
Corect a fost admisă
excepția de neexecutare parțială a contractului de subantrepriză, apreciind și
faptul că intimata a beneficiat de suspendarea executării propriilor obligații
referitoare la finalizarea lucrărilor și respectarea termenului de execuție,
astfel că nu datorează penalități de întârziere conform art. 6.2 din contract.
Întrucât lucrările au
fost efectuate și executate conform proiectului, cu toate că recurenta nu și-a
îndeplinit propriile obligații contractuale, intimata nu datorează penalități.
Față de aceste
considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu sunt întrunite cerințele
art. 304 pct. 9 C. proc. civ., decizia recurată nu a fost pronunțată cu
încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Așa fiind, potrivit
dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanta SC M.E.G. SRL prin administrator judiciar A.L.
I.P.U.R.L. București împotriva Deciziei civile nr. 58 din 2012 din 6 februarie
2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 24 ianuarie 2013.
Procesat de GGC - DG