ÎCCJ, decizie (scj.ro #84190)

Mandat european de

arestare. Informații suplimentare

Cuprins

pe materii:

Drept procesual

penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Mandatul european de arestare

Indice

alfabetic:

Drept procesual penal

- mandat european de arestare

- informații suplimentare

Legea

nr. 302/2004,

art. 94 alin. (2)

În cazul în care, din informațiile comunicate de

statul membru emitent, nu rezultă cu certitudine dacă hotărârea

- prin care pedeapsa privativă de libertate pronunțată pentru

fapta ce motivează mandatul european de arestare a fost transformată

într-o pedeapsă pecuniară - a rămas definitivă și

dacă pedeapsa astfel transformată a fost executată, instanța

nu poate respinge cererea de executare a mandatului european de arestare, ci

are obligația de a solicita statului membru emitent, în temeiul art. 94

alin. (2) din Legea nr. 302/2004, informații suplimentare, necesare pentru

a permite luarea unei hotărâri privind predarea.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 4595 din

5 octombrie 2007

Prin sentința nr. 83/P din 19 septembrie 2007 a

Curții de Apel Constanța, Secția penală, fost respinsă

cererea Procuraturii Curții de Apel din Atena, privind mandatul de

arestare emis împotriva cetățeanului grec M.N., ca nefondată.

Instanța de fond a reținut, în esență,

că la 6 februarie 2007 Ministerul Justiției - Direcția Drept

Internațional și Tratate a solicitat Curții de Apel

Constanța ca, în conformitate cu dispozițiile art. 10 din Decizia

Cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002,

să dispună punerea în executare a mandatului european de arestare

emis împotriva cetățeanului grec M.N., în baza hotărârilor

judecătorești nr. 17179 din 12 februarie 1996, nr. 58686 din 21 mai

1996, nr. 38132 din 21 martie 1997, nr. 56908 din 25 mai 1998, nr. 14920 din 13

februarie 2001, nr. 2948 din 15 ianuarie 1999, nr. 58695 din 2 octombrie 1998,

nr. 70210 din 25 noiembrie 1998 și nr. 4092 din 19 ianuarie 1999,

prezența acestuia fiind solicitată pentru executarea pedepsei totale.

Examinând actele și lucrările dosarului,

instanța de fond a reținut că mandatul european de arestare emis

îndeplinește toate cerințele impuse de Legea nr. 302/2004, astfel cum

a fost modificată prin Legea nr. 224/2006, precum și faptul că persoana

solicitată a formulat cerere de anulare a tuturor pedepselor la care a

fost condamnat, acestea fiind înlocuite cu o pedeapsă bănească.

Prin urmare, văzând dispozițiile art. 88 din

Legea nr. 304/2004, instanța de fond a constatat că a intervenit o cauză

care împiedică executarea.

Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care a

criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate, conform dispozițiilor art. 385

6

C. proc. pen., Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că recursul este

fondat.

Astfel, în conformitate cu art. 1 al Deciziei Cadru nr.

2002/584/JAI din 13 iunie 2002 și art. 77 din Legea nr. 302/2004, mandatul

european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea

judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în

vederea arestării și predării către un alt stat membru a

unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a

judecății sau în scopul executării unei pedepse sau a unei

măsuri privative de libertate.

Examinând cauza, Înalta Curte de Casație și

Justiție constată că, din documentele anexate dosarului cauzei,

rezultă că autoritățile elene au transmis inițial

Curții de Apel Constanța mandatul european de arestare nr. 5632 din 2

februarie 2007, pentru executarea a 9 pedepse cu închisoarea între 4 luni

și 3 ani, aplicate prin hotărârile judecătorești

pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță din Atena.

Totodată, autoritățile elene au transmis autorităților

statului roman un mandat european de arestare suplimentar, având același

număr, emis la 27 martie 2007.

În urma corespondenței purtate între

autoritățile celor două state, Procuratura Curții de Apel

din Atena a depus la dosarul cauzei adresa din 16 august 2007, din care

rezultă că hotărârile de condamnare la care se referă cele

două mandate europene de arestare sunt valabile, persoana solicitată

înaintând, prin avocatul său, o cerere de contopire a acestora, prin

hotărârea nr. 74180 din 10 august 2000 fiind stabilită pedeapsa de 97

de luni. Persoana solicitată a depus cereri de anulare a pedepsei și

de transformare a acesteia în bani, cerere aprobata de statul elen, care a

dispus obligarea persoanei solicitate la plata sumei de 7.269, 41 Euro.

De asemenea, în cuprinsul adresei menționate, s-a

arătat că, întrucât persoana solicitată nu a plătit suma de

bani stabilită de statul elen, se solicită predarea acesteia în

virtutea mandatelor europene de arestare.

Prin urmare, față de cele învederate, având în

vedere și dispozițiile art. 94 din Legea nr. 302/2004,

modificată prin Legea nr. 224/2006 - care în alin. (2) stabilesc că

dacă informațiile comunicate de statul membru emitent sunt

insuficiente pentru a permite luarea unei hotărâri privind predarea,

informațiile suplimentare necesare vor fi solicitate de urgență

și se va fixa un termen pentru primirea acestora - Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că instanța de fond

avea obligația de a solicita relații referitoare la împrejurarea

dacă hotărârea de anulare și de transformare a pedepsei

închisori într-o pedeapsă pecuniară a rămas definitivă

și dacă a fost sau nu executată, în sensul achitării sumei

de bani datorate, precum și pentru clarificarea noțiunii de „anulare

a hotărârii” conform legislației statului elen.

În lipsa acestor relații, instanța de fond nu

putea constata că a intervenit o cauză care împiedică executarea

pedepsei, cu atât mai mult cu cât, prin adresa comunicată de statul elen,

se arată că pedeapsa, astfel cum a fost transformată, nu a fost

executată, predarea fiind în continuare solicitată pentru executarea

acesteia.

În consecință, în

cauză fiind necesară solicitarea de informații suplimentare,

recursul a fost admis, hotărârea atacată a fost casată și

s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Constanța.