ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2755/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2755/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor

de față, pe baza lucrărilor și materialului din dosar, constată următoarele:

secția penală, cauze generale, prin sentința penală nr. 67 din 22 februarie 2012,

pronunțată în Dosarul nr. 291/122/2011, a admis cererea formulată de inculpatul

T.I.A. privind aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 183 C.

pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul

T.I.A., în prezent deținut în Penitenciarul Giurgiu, la 5 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei

principale.

În baza art.

321 alin. (

2

)

C. pen.,

cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de

ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea

ordinii și liniștii publice.

În baza art. 33 lit.

a) - 34 lit. b) și 35 C. pen., inculpatul a executat pedeapsa cea mai grea de 5

ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 88 C.

pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de

la

10 octombrie 2011

la

zi.

În baza art. 71 C.

pen., pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute

la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 7 din Legea

nr. 76/2008, a dispus prelevarea de la inculpatul T.I.A. de probe biologice în vederea

introducerii profilurilor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 721 C.

proc. civ., rap. la art. 133 C. proc. civ., a constatat nulitatea cererii de constituire

ca parte civilă formulată de O.H. și a constatat că O.H. are, în continuare, deschisă

calea unei acțiuni civile scutite de taxa judiciară de timbru, în temeiul art. 14,

15 și 346 C. proc. pen.

În baza art. 320

1

alin. (5) C. proc. pen., a disjuns acțiunile civile formulate de părțile civile

Spitalul Clinic de

Urgență București

și Consiliul Local al municipiului Giurgiu, în contradictoriu cu inculpatul T.I.A.

și a dispus formarea unui nou dosar, pentru care fixează termen de judecată la data

de 04 aprilie 2012, cu citarea părților.

În baza art. 191

alin. (1) C. pen., a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 3.200 RON

cheltuieli judiciare.

Instanța a fost sesizată

prin rechizitoriul nr. 1054/P/2011 din 24 noiembrie 2011 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Giurgiu consecutiv căruia, potrivit art. 300 C. proc. pen., s-a și învestit

cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului T.I.A.

pentru săvârșirea infracțiunilor de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, ultraj

contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte prev. și

ped. de art. 183 C. pen. și art. 321 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen., constând, în esență, în aceea că în dimineața de 09 octombrie

2011, orele 04,13, aflându-se în discoteca din Clubul

„E.” din Giurgiu, pe fondul consumului

de alcool și a unui conflict spontan, inculpatul T.I.A., l-a îmbrâncit și apoi lovit

puternic cu pumnul în plină față pe C.D.H., cetățean

american,

acțiune ce a avut ca efect dezechilibrarea

și proiectarea sa cu capul de pardoseala barului, urmare a impactului cu planul

dur și a leziunilor traumatice cerebrale foarte grave rezultând decesul. Conflictul

astfel descris în actul de inculpare, situația creată a determinat în rândul celor

prezenți în discotecă (70 tineri) o stare de temere, agitație, haos, cu consecința

părăsirii precipitate a clubului, tulburându-se astfel grav ordinea și liniștea

publică.

Hotărând soluționarea în fond a

cauzei penale în conformitate cu prev. art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen., în condițiile în care în ședința publică din 22 februarie 2012, inculpatul

T.I.A. a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în

judecată și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul

urmăririi penale, instanța fondului a examinat și apreciat materialul probator strâns

în faza urmăririi penale, confirmând existența faptelor ilicite deduse judecății

și vinovăția penală a autorului acestora, rezolvând acțiunea penală exercitată în

cauză, potrivit art. 345 alin. (2) C. proc. pen. și cu respectarea prevederilor

art. 320 alin. (7) C. proc. pen., sens în care a reținut următoarele:

În dimineața zilei de 09

octombrie 2011, orele 04.13, aflându-se în discoteca organizată la Clubul „E.” din

Giurgiu, pe fondul consumului de alcool și a unui conflict spontan, inculpatul T.I.A.,

l-a îmbrâncit și apoi l-a lovit puternic cu pumnul în plină figură pe C.D.H., cetățean

american,

care s-a aflat pe un podium cu

o diferență de nivel de 32 cm față de pardoseala barului. Urmare a loviturii primite,

C.D.H. s-a dezechilibrat și a fost proiectat cu capul de pardoseala barului, iar

datorită impactului cu planul dur, a suferit leziuni traumatice cerebrale foarte

grave

(edem cerebral, hemoragie meningeală, contuzie și dilacerare

cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului),

care, la data de 09 octombrie

2011, orele 19.10, au condus la decesul acestuia.

Ca urmare a conflictului descris

mai sus și a situației create - starea de comă în care s-a aflat victima - în rândul

participanților la discotecă (aproximativ 70 tineri) s-a creat o stare de temere,

agitație, haos, etc., determinându-i pe aceștia să părăsească precipitat clubul,

tulburându-se astfel grav ordinea și liniștea publică.

În urma cercetărilor efectuate

în cauză, a fost stabilită următoarea

situație de fapt:

Clubul „E.” din Giurgiu a fost

proprietatea SC M.H. SRL Giurgiu, administrată de martorul M.V.A., fiind situat

pe într-un spațiu cu lungimea de 22 m și lățimea de 9 m. La acest club, săptămânal

(sâmbăta) era organizată o discotecă cu program de funcționare 22.00-06.00. În spațiul

respectiv, atât pe latura de est, cât și pe latura de vest a fost amenajat câte

un podium (cu o diferență de nivel de 32 cm) pe care au fost amplasate mese și canapele

pe o suprafață de 3,87 m lățime și 9 m lungime. Pe latura de nord - la mijlocul

spațiului - a fost amplasat barul, iar pe latura de sud - vis-a-vis - a fost amplasat

pupitrul DJ-ului. Pe ringul de dans (în centru) au fost amplasate și alte mese și

canapele, iar pardoseala barului a fost confecționată din două rânduri de parchet

așezate peste o platformă betonată. De obicei, clienții își rezervau mesele, iar

la bar - pentru ținerea evidenței consumului - acestea erau numerotate.

Totodată, spațiul unde funcționa

discoteca era prevăzut cu sistem de supraveghere video, care deși erau în stare

de funcționare, nu mai erau utilizate din data de 18 iunie 2011.

De administrarea discotecii s-a

ocupat martorul J.G.C. care, pentru întreținerea paginii de internet a clubului,

l-a rugat pe martorul T.A.D. să execute fotografii de ansamblu și cu participanții

la discotecă și să le posteze pe respectiva pagină. Ca

atare,

în noaptea de 08/09 octombrie 2011,

martorul T.A.D. a

realizat

mai multe fotografii cu participanții la discotecă, pe care, la data de

09 octombrie 2011, orele 16.00, le-a postat pe internet, fotografii ce au fost,

ulterior, folosite de organele de urmărire penală pentru identificarea participanților

la discotecă.

În jurul orelor 01.00, în discotecă,

după aprecierile martorilor audiați în cauză, s-au aflat aproximativ 100 persoane.

Victima C.D.H. a fost component

al echipei de baschet C.S.S. Giurgiu din luna august 2011, nu a cunoscut limba română

și a fost cazat cu ceilalți coechipieri, la Hotelul „S.D.” din Giurgiu. A fost un

obișnuit al clubului, deoarece în fiecare sâmbătă frecventa discoteca, iar din relatările

martorilor, a rezultat că acesta era o fire jovială, deschisă, căreia îi plăcea

să socializeze, să danseze - singur sau în grup. A purtat tot timpul pe cap o șapcă

de culoare roșie, pe care în gest de prietenie, o transfera pe capul altor tineri

- fete și băieți.

În seara zilei de 08 octombrie

2011, echipa de baschet a C.S.S. Giurgiu, după ce a câștigat un meci,

a

servit masa la Restaurantul

„R.” din Giurgiu, ocazie cu care C.D.H. a consumat două beri, apoi la locul de cazare

a mai consumat două pahare cu vin, iar în jurul orelor 01.30, împreună cu coechipierii

săi C.C.F., B.D.V., M.C., V.A., R.K. (conațional) și B.G. (de naționalitate sârbă)

au ajuns la discoteca de la Clubul „E.”. În timp ce coechipierii săi au stat la

două mese din fața barului, C.D.H., conform obiceiului, a început să danseze printre

grupurile de tineri, având în mână o sticlă de bere (s-a stabilit că, în noaptea

respectivă, la discotecă, a consumat trei sticle de bere de 0,33 I). Și de această

dată a avut același comportament descris mai sus. Martorul C.C. a menționat că acesta

„purta pe cap o șapcă de culoare roșie pe care, în spirit de glumă, o punea și pe

capul altor persoane. În acea seară chiar și eu m-am trezit cu șapca lui H. pe cap,

pe care am primit-o de la una din cele două fete care erau la masa noastră”.

Cu ocazia cercetărilor efectuate,

s-a stabilit că, în jurul orelor 04.00, la masă și în jurul mesei situată între

două canapele și la o distanță de 1,30 m de colțul din dreapta al podiumului de

pe latura de est (aflată pe pardoseală), s-au aflat martorii M.D.M., A.C., G.I.A.,

B.D.F. - toate componente ale echipei de handbal N.F. Giurgiu, P.A.M., N.A.V., S.A.C.

Pe podiumul de pe latura estică

- în colțul din stânga - unde s-au aflat amplasate mesele nr. 3 și nr. 4, în jurul

acestora au fost martorii T.A.B., R.A.F., P.M.A., P.D.A., M.R.A., H.A.N., C.M.I.,

I.N.A.,

V.D.C., V.C.F. și V.A.C. Tot pe același podium și la masa nr. 5 - aflată

lângă o grindă de rezistență - s-au aflat martorii N.O.C., M.E., M.M.. G.M., N.G.

și S.A., iar la masa nr. 1 - situată tot pe podium, dar în colțul din dreapta -

s-au aflat M.V.A. și P.G.

La alte mese

- situate pe ringul de dans, între bar și pupitrul DJ-ului - s-au aflat martorii

C.C., P.C.I., B.A.O., G.M.I., B.F., U.M., M.B.A., P.R., D.I., G.O.M., P.M.G., B.C.I.,

C.C., G.V.M.

Pe podiumul

de pe latura de vest, în jurul meselor, s-au aflat martorii B.R.F., L.A.L., F.D.,

F.G., B.I. și S.A.

Servirea la

bar a fost asigurată de N.C.G.I. și D.M., iar la pupitrul DJ se afla martorul N.A.

Până în jurul orelor 04.00,

inculpatul T.I.A., împreună cu martorii C.S.I. (cumnatul său), D.G., G.F.L. și B.L.,

au participat la o nuntă la Restaurantul „M.” din Giurgiu, după care s-au hotărât

să meargă la discotecă. C.S.I. a consumat băuturi alcoolice în cantități mari, fiind

și ziua lui de naștere. Ajunși la discotecă, inculpatul și martorii D.G., G.F.L.

și B.L. au rămas lângă bar, iar C.S.I., observând-o pe R.A.F. (amica unei rude de-a

sa), a mers să danseze cu aceasta pe podium, lângă masa nr. 3.

În discotecă a fost o atmosferă

specifică

unui

club

de noapte

(semiîntuneric, muzică pe un ton ridicat) și majoritatea celor prezenți dansau.

În această perioadă, B.D.V. (baschetbalist)

a vorbit cu A.C. la masa numerotată pe schiță cu nr. 7, situată pe pardoseală, lângă

podium, C.C.F. (alt baschetbalist) s-a aflat afară, pe terasa barului, iar ceilalți

coechipieri ai victimei se aflau la mesele de lângă bar, unde, datorită grinzilor

de susținere, nu aveau vizibilitate spre colțul din dreapta al podiumului.

C.D.H.

a

mers să danseze pe podium la grupul

de tineri de la masa nr. 3, unde C.S.I. a dansat pe masă, iar lângă el, R.A.F. Conform

obiceiului, C.D.H. a pus șapca sa pe capul martorei R.A.F., pe care apoi a luat-o

C.S.I. și i-a restituit-o acestuia. Din nou C.D.H. a pus șapca pe capul martorei,

determinându-l pe C.S.I. să strige la victimă

„să-i lase în

pace”.

Victima,

care nu a știut românește, folosind gestica mâinilor, a încercat să-i explice că

nu înțelege. A intervenit martorul M.R.A., care l-a îmbrățișat pe C.D.H., și i-a

spus în engleză să fie calm. Din nou, victima s-a apropiat de masa pe care dansa

C.S.I., gest observat și de inculpat - cumnatul martorului, care tot în limba română

i-a spus victimei să-i lase în pace și, totodată, a îmbrâncit-o ușor. În timp ce

s-a retras cu spatele din fața inculpatului, victima a folosit gestica brațelor,

a încercat să explice acestuia că nu a înțeles despre ce este vorba.

Bănuind probabil că prin gestica

brațelor victima a încercat să-l lovească, inculpatul a lovit-o puternic cu pumnul

în dreptul buzelor. Urmare a loviturii primite, victima s-a dezechilibrat (se afla

1,20 m de marginea podiumului) și a căzut de la nivelul podiumului (32 cm), lovindu-se

cu capul de pardoseală (a rămas cu partea inferioară a corpului pe podium) pierzându-și

imediat conștienta. Acest moment a fost observat de martorii oculari C.S.I., H.A.N.,

M.D.M., G.I.A. Locul unde victima s-a izbit cu capul de pardoseală, a fost chiar

lângă canapeaua pe care s-a

aflat

așezată martora A.C. cu B.D.V. (într-un spațiu de 1,30

m.p.).

Întrucât victima nu a mai dat semne

de viață, M.D.M. i-a alertat pe coechipierii acesteia, iar ceilalți tineri care

observaseră acest lucru, s-au strâns în jurul locului respectiv. S-a produs agitație,

haos printre tineri, mulți dintre ei neștiind exact ce s-a întâmplat (dacă victima

a căzut singură sau a fost lovită).

C.D.H. a fost scos afară, pe brațe,

de către colegii săi, care au încercat să-i acorde ajutor, l-au stropit cu apă,

timp în care martorul P.G.

a apelat Salvarea, care l-a transportat la Spitalul Clinic

de Urgență Giurgiu.

La unitatea de primiri urgențe,

în anamneză s-a consemnat

„Adus de ambulanță de la Clubul «E.»

în stare comatoasă, iar din relatările colegilor reiese că a consumat alcool și

a fost împins căzând cu fața în sus; escoriații buza superioară, inferioară, hematom

palpebral drept etc”.

I s-a stabilit diagnosticul prezumtiv

principal de

„comă profundă de etiologie necunoscută”.

În aceeași zi, la orele 12.07,

a fost transferat și internat la Spitalul Clinic de Urgență București cu diagnosticul

de

„Politraumatism în condiții neprecizate. Traumatism cranio-cerebral

grav. Dilacerare cerebrală frontală stânga. Contuzie hemoragică temporală dreapta.

Hemoragie subarahnoidiană posttraumatică fronto-parietală stânga. Hematon palpebral

drept. Contuzie buza superioară. GCS=8/9 puncte”.

La această unitate sanitară, în

urma consulturilor și investigațiilor de specialitate s-a decis efectuarea unei

intervenții chirurgicale, însă, în timpul acesteia, la ora 19.10, C.D.H. a decedat.

La data de 10 octombrie 2011, s-a

efectuat autopsia cadavrului lui C.D.H.

Cu ocazia efectuării autopsiei,

la examinarea externă a cadavrului, s-au constatat următoarele leziuni traumatice:

palpebral superior drept, echimoză violacee de 4/3/1 cm cu discret infiltrat

sanguin la nivelul mucoasei palpebrale supero-lateral drept de 0,4/0,3 cm; plagă

contuză superficială rosul buzei superioare paramedian drept de 1/0,5 cm cu crustă

maronie umedă; tumefacție violacee a buzei superioare median și paramedian stâng

de 4,5/3,5/1,7 cm; pe rosul buzei inferioare median escoriații de 0,6/0,1 cm și

0,2/01 cm; paramedian stâng escoriație de 0,2/0,1 cm; pe fața vestibulară a buzei

inferioare median echimoză violacee de 2,5/1,5 cm infiltrată hemoragie; scapular

drept 1/3 inferioară echimoză violacee de 7/4 cm centrată de o escoriație liniară

dispusă în plan orizontal de 4/0,5 cm.

La examenul intern al cadavrului,

la epicraniu s-a constatat:

-

focar de fractură

cu dehiscență maximă temporal drept superior procesului mastoid cu decalarea fragmentelor

de la care radiază;

-

focar liniar

de fractură la nivelul suturii parieto-occipitale drepte de 4,5 cm lungime;

-

focar linar

de fractură descendent liniar occipito-mastoidian drept;

-

focar liniar

de fractură orizontal la nivelul osului temporal drept care se continuă liniar cu

focar liniar de fractură la nivelul osului frontal de partea dreaptă perete orbital

lateral drept, arcada sprâncenoasă dreaptă, os frontal.

Fractura orizontală

de la nivelul osului temporal iradiază la bază:

- liniar în

etajul posterior al bazei craniului (fosa cerebeloasă) posterior stâncii temporale

având o lungime de 3,8 cm;

- liniar în

etajul mijlociu al bazei craniului, pe aripa mare sfenoidală focarul de fractură

are 1,5 cm lungime.

Frontal stâng

bazal și lateral multiple puncte negre difuze cortical care nu dispar la spălare.

Temporal stâng lateral și bazal puncte negre difuze și confluente cortical și în

substanță albă care nu dispar la spălare, dispuse pe o suprafață de 4,2/3/1,5 cm.

Multiple puncte negre difuze cortical lob occipital drept bazal.

Nu au mai fost descoperite alte

leziuni traumatice la examenul intern.

Ca diagnostic macroscopic, s-a

stabilit:

plagă contuză buza superioară, tumefacție violacee buza superioară,

escoriații și echimoze buza inferioară, echimoză palpebral superior drept, echimoză

și escoriație scapular drept, infiltrat hemoragie epicranian fronto-temporo-parietal

drept, fractură liniară de boltă craniană iradiată la baza craniului, colecții sanguine

subdurale, hemoragie subarahnoidiană frontal drept, stâng anterior, temporal stâng

lateral și bazal, dilacerare cerebrală frontal stâng, anterior și bazal, contuzii

corticate și în substanță albă, edem cerebral, stază și edem pulmonar, hipertrofie

și dilatație cardiacă, miocardofibroză, ateromatoză incipientă, hipertrofie hepatică,

alterări distrofice hepatice.

Examenul toxicologic al probelor

biologice ridicate de la cadavru a evidențiat

o

alcoolemie de 0,60 gr.‰ și o alcoolurie

de 0,25‰ (la ora 13.20 alcoolemia victimei era de 0,75‰).

S-a concluzionat

că moartea lui

C.D.H. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii consecință

a unui traumatism cranio-cerebral soldat cu edem cerebral, hemoragie meningeală,

contuzie și dilacerare cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului.

Leziunile traumatice

corporale cerebrale care au dus la deces s-au putut produce prin lovire cu și de

corp-plan dur în același context traumatic, iar între leziunile traumatice cranio-cerebrale

și deces a existat o legătură de cauzalitate directă și necondiționată în tanatogeneză.

Referitor la

mecanismul de producere a leziunilor traumatice constatate din punct de vedere morfologic

și topografic, s-a concluzionat că:

- leziunile

traumatice de la nivelul buzelor prin lovire activă cu corp dur;

- echimoza palpebrală

superioară dreaptă prim mecanism indirect de difuziune intratisulară sanguină din

focarul de fractură;

- echimoza și

escoriația situată toracic posterior drept prin lovire heteropropulsată de corp

dur;

- fractura craniană

infiltrată hemoragie prin lovire heteropropulsată de plan dur cu impact temporo-occipital

drept;

- hemoragia

meningeală cu hematom subdural consecutiv prin mecanism de decelare a creierului

în momentul impactului cranian cu consecința rupturii venei emisare stângi;

- hemoragia

meningeală frontal bilateral antero-lateral, temporal stâng antero-lateral, precum

și dilacerarea cerebrală frontală stângă prin mecanism de contralovitură în contextul

impactului cranian temporo-occipital drept heteropropulsat și lovirea creierului

de structurile și proeminențele osoase intracraniene.

S-a arătat că, constatările medico-legale

privind cauzele decesului și mecanismul de producere al acestuia, s-a coroborat

cu probele administrate în cursul cercetărilor efectuate în cauză.

Astfel, martora M.D.M., care s-a

aflat pe ringul de dans la aproximativ 5 m de podium și a privit în direcția acestuia,

după ce a descris momentul în care victima i-a pus pe cap șapca sa martorei R.F.A.,

a declarat:

„La

scurt timp l-am observat

însă

pe

T.I.A. care probabil

îi spunea ceva lui C.D.H., iar acesta ridica din umeri și din mâini - astfel că

eu am bănuit că, la rândul său, gesticula că nu înțelege ceea ce îi spune T.I.A.

- și se retrăgea ușor cu spatele spre colțul din dreapta al podiumului. Am observat

că mai întâi T.I.A. l-a împins cu palma pe C.D.H., acesta retrăgându-se cu spatele

s-a dezechilibrat, după care, imediat T.I.A. l-a lovit pe C.D.H. cu pumnul în față,

iar acesta a căzut pe pardoseala barului, chiar în apropierea mesei pe care o ocupam

noi, rămânând cu picioarele pe podium (...) am mers la colegii lui C.D.H. care se

aflau la niște mese în fața barului și le-am spus că C.D.H. a căzut, că a fost lovit

(...). l-am spus acest lucru prin semne colegului lui C.D.H., care este tot cetățean

american, și nu știu dacă acesta a înțeles semnele mele”

.

Martorul H.A.N., a declarat:

„în timp ce i-am observat pe D.G. și pe T.I.A. la o masă lângă bar,

C.S.I.

se

urcase pe o masă de lângă mine și dansa cu

martora R.A.F.

Lângă aceștia și-a făcut apariția și C.D.H., care și el dansa, moment în

care am văzut pe capul lui R.A.F. șapca lui C.D.H. Am remarcat că C.S.I. a gesticulat

din mâini către C.D.H. ca și cum i-ar fi spus să-l lase în pace; la rândul său și

C.D.H. gesticula ceva, dar nu înțelegeam pentru că nu cunosc limba engleză. Atunci

l-am observat pe

M.R.A.

care l-a luat în brațe pe C.D.H. și

l-a condus, fără să-l lovească, spre colțul din dreapta al podiumului. Din acel

loc, C.D.H. a revenit iar spre masa unde dansa C.S.I. cu R.A.F. și atunci l-am observat

pe T.I.A. că a venit la acesta și l-a împins pe C.D.H. spre colțul din dreapta al

podiumului. Am observat că C.D.H. îi spunea ceva lui T.I.A., cred că acesta nu a

înțeles ce îi spunea, dar C.D.H., cu podul palmei, l-a împins ușor pe T.I.A. În

momentul imediat următor am văzut că T.I.A. l-a lovit cu pumnul în figură pe

C.D.H. și acesta a căzut fulgerător jos, rămânând cu picioarele pe podium și restul

corpului pe pardoseala de la bar (...). În locul unde căzuse C.D.H. era situată

în apropiere o masă la care observasem un baschetbalist și o fată care joacă handbal

(...). Se făcuse un cerc de persoane în locul unde căzuse C.D.H., aproape toți din

club se apropiaseră, și eu cu altă persoană - nu mai rețin cine anume - l-am luat

de jos pe C.D.H. și l-am urcat pe o canapea. Acesta nu mai dădea semne de viață

și nu am observat pe fața lui urme de lovituri sau urme de sânge. După aceea au

venit colegii lui C.D.H. care l-au scos afară din discotecă. Am ieșit aproape și

noi, cu toții, din discotecă”

.

Martorul M.R.A. a declarat:

„Am observat și eu când C.D.H. i-a pus șapca pe cap lui R.A.F., aceasta

i-a dat-o și a intervenit C.S.I., care i-a spus lui C.D.H. să-i lase în pace. Cred

că acestea erau cuvintele, deoarece muzica era dată tare și nu înțelegeam. Atât

C.S.I. cât și C.D.H. gesticulau din mâini. Nu știu dacă C.D.H. știa românește. Nu

m-am gândit că ar putea izbucni un scandal, dar totuși l-am luat în brațe ușor pe

C.D.H., l-am bătut prietenește cu palma pe spate și i-am zis în engleză „Chil”,

adică să se liniștească. Eram cu el chiar lângă unul din stâlpii de susținere din

local, iar C.S.I., după schița prezentată de procuror, dansa pe masa nr. 3. Și când

l-am luat eu în brațe pe C.D.H. acesta tot a gesticulat, a spus ceva în engleză,

nu am înțeles, astfel că l-am lăsat acolo și m-am îndreptat spre canapeaua de lângă

masa nr. 4, iar la foarte scurt timp în colțul din dreapta al podiumului am văzut

aglomerație, iar fetele de la masa mea ieșiseră grăbite afară”.

Martorul C.S.I., după ce a relatat

împrejurările și ora la care a ajuns la discotecă, a declarat:

„M-am îndreptat spre podiumul din stânga barului unde am recunoscut mai

multe fete, printre care și R.A.F., care știam că este amica finului meu A.G.F.,

fotbalist care în acea seară nu s-a aflat în club. R.A.F. și celelalte prietene

ale ei dansau pe podium, lângă masa la care stăteau, astfel că am mers și eu să

dansez. După câte rețin, D.G. și T.I.A. au rămas lângă bar. Am început să dansez

lângă R.A.F., iar la un moment dat, tot pentru a dansa, m-am urcat pe masa din apropiere.

Dansam pe masă când am observat că lângă R.A.F. începuse să danseze și un tânăr

de culoare pe care nu îl cunoșteam. Rețin că acesta avea pe cap o șapcă de culoare

roșie, pe care i-o pusese pe cap lui R.A.F. Atunci am luat de pe capul lui R.A.F.

șapca și am pus-o din nou pe capul tânărului de culoare. Acesta din nou și-a luat

șapca de pe cap, i-a pus-o pe capul lui R.A.F. și încerca să i-o potrivească pe

cap. Atunci am luat șapca de pe capul lui R.A.F., i-am dat-o spunându-i „bă, lasă-ne

în pace să dansăm”. Nu știu dacă acesta înțelegea limba română, dar rețin că m-a

împins ușor, nu m-am dezechilibrat și nu am căzut de pe masă, însă acest a fost

observat și de cumnatul meu T.I.A., pe care l-am văzut postându-se în fața tânărului

de culoare spunându-i acestuia „lasă-i în pace să danseze”, timp în care cumnatul

meu ținea mâinile îndreptate spre C.D.H. La rândul său, acesta a ridicat și el mâinile,

probabil într-un gest de a-l îmbrânci pe T.I.A., care (...) I-a îmbrâncit pe C.D.H.

și care se retrăgea cu spatele, după care am văzut când T.I.A. l-a lovit cu pumnul

în față de C.D.H. și acesta a căzut pe pardoseala barului (...). T.I.A. a venit

la mine și mi-a spus „hai să mergem”. L-am însoțit pe acesta spre ieșirea din bar,

l-am întrebat „ce-ai făcut, mă?”, iar acesta mi-a răspuns „i-am dat un pumn”.

B.D.V., coleg de echipă cu victima,

care a stat la masa nr. 7 și a discutat cu A.C., a declarat: „La

un moment dat am observat silueta unei persoane în cădere de pe podium,

persoană care a căzut chiar cu capul de pardoseala barului, în spațiul dintre canapea,

masă și marginea podiumului. Am auzit o bubuitură puternică când persoana s-a izbit

cu capul de pardoseala barului, fără să mai facă vreun gest de mișcare după aceea.

După câteva secunde, după pulovărul de culoare roșie și după culoarea pielii mi-am

dat seama că cel căzut era colegul meu C.D.H.; pe podium se strânseseră mai multe

persoane băieți și fete (...); eram foarte speriat de situația în care se afla colegul

meu care nu mai mișca (...); din momentul în care colegul meu C.D.H. era căzut nu

am mai văzut vreo altă persoană care să îl lovească peste corp sau cap. S-a creat

agitație și, din câte rețin, colegul meu M.C. probabil ajutat și de B.G., l-au ridicat

de jos pe C.D.H. (...) C.D.H. a fost scos pe brațe de unul din colegi pe terasa

barului, unde ieșiseră și ceilalți consumatori și până la sosirea ambulanței, l-am

stropit cu apă în ideea că poate își revine.”

Martora A.C., care a stat pe canapea

de vorbă cu B.D.V., a declarat că:

„am auzit în dreapta

mea un zgomot puternic de căzătură pe pardoseală. Am întors capul, întrucât eu priveam

în partea stângă și l-am văzut la picioarele mele, cu capul lângă banchetă, pe C.D.H.

Acesta era cu fața în sus și nu mai mișca (...). Nu am văzut pe nimeni să îl lovească

după ce a căzut.

Aspecte asemănătoare a rezultat

și din declarațiile martorilor D.G., G.I.A.,

B.D.F.

În urma acestui conflict, în rândul

participanților la discotecă, s-a creat haos, o stare de temere, precipitare, etc.

Martora B.D.F. a arătat că în momentul

în care victima fusese ridicată din

locul respectiv,

tinerii s-au strâns în cerc

„(...) aceștia erau speriați, iar datorită temerii, o parte dintre aceștia

au ieșit din local. Menționez că în local se instalase o stare de degringoladă”

.

Martorul C.C.F., care în momentul

comiterii faptei s-a aflat în exterior, pe terasă, a declarat:

„Am auzit țipete, haos și am văzut că M.C. îl scotea pe brațe pe C.D.H.

care era în comă. (...) Era agitație și se făceau fel de fel de presupuneri în legătură

cu situația în care se afla C.D.H.”

Martorul P.G. care, în momentul

comiterii faptei, s-a aflat la bar și cu spatele spre podium, a declarat

„(...) la un moment dat am simțit agitație și am văzut grupul de baschetbaliști

îndreptându-se în grabă spre podium, unde se adunaseră mai multe persoane. (...)

Toți erau agitați și speriați, se striga să sune la salvare că nu mai are puls,

iar (...) pe B.D., care era în apropiere, l-a întrebat ce s-a întâmplat și acesta

mi-a spus că i-a zărit silueta când era în aer și în cădere și că nu știe dacă a

fost lovit de cineva. El mi-a spus să sun la salvare (...) timp în care colegii

lui C.D.H. îl scoteau afară, iar ceilalți tineri ieșiseră din club și au părăsit

clubul”

.

Aceleași aspecte de tulburare gravă

a ordinii și liniștii publice, produse ca urmare a scandalului provocat de către

inculpat, a mai rezultat și din declarațiile martorilor P.M.A., T.A.B., P.D.A.,

N.O.C., C.C., care a declarat că după ce victima a fost scoasă din club

„în discotecă se mai aflau maxim 10 persoane, inclusiv personalul”.

În declarațiile sale, inculpatul

T.I.A. a recunoscut comiterea faptelor, încercând totuși, să invoce, în apărarea

sa, scuza provocării.

Inculpatul a declarat:

„Când am intrat noi în club erau aproximativ 50 de băieți și fete. După

aproximativ 5 min. l-am văzut pe C.S.I. că era urcat pe o masă și dansa pe masă

cu o fată care dansa pe lângă masă, perioadă în care, un alt tânăr străin, de culoare,

având pe cap o șapcă roșie, se certa cu C.S.I., fără să cunosc motivul. Am remarcat

că o altă persoană pe care nu o cunosc îl luase în brațe pe tânărul de culoare,

care era băut, și-l ținea pe loc. Această scenă avea loc la o distanță de 5-6 m

de masa la care eu stam. Am mers să văd ce se întâmplă și i-am spus tânărului de

culoare să meargă de acolo. Nu știu dacă acesta știa românește, dacă m-a înțeles

sau dacă m-a auzit datorită zgomotului produs de muzică, dar tânărul, despre care

am aflat ulterior că este cetățean american, m-a împins (m-a îmbrâncit) să mă îndepărtez

de el. El se afla aproape de marginea unui podium cu o diferență de înălțime (de

două trepte) și, pentru că m-a împins, eu l-am lovit puternic cu pumnul în plină

figură. Datorită loviturii aplicate de mine, cetățeanul american s-a dezechilibrat

și a căzut pe spate de pe podium, lovindu-se cu capul de pardoseala barului, care

cred că era din ciment. Nu am mai rămas în locul respectiv să văd dacă cel lovit

de mine s-a ridicat de jos, am ieșit afară și am plecat de la club.”

Inculpatul s-a deplasat la benzinăria

din apropiere, a fost contactat telefonic de către D.G. și, împreună cu acesta,

cu C.S.I., B.L. și G.F.L., s-au deplasat la benzinăria de la ieșirea din Giurgiu,

unde au ajuns la orele 04.22, loc în care au mai ajuns și alte persoane care s-au

aflat la discotecă, respectiv martorii N.O.C., M.E., M.M., M.B.A., N.G., S.A., G.M.,

etc. Acest aspect a fost probat și de imaginile surprinse de camerele de luat vederi

de la benzinărie.

O parte din martorii menționați

mai sus au reluat discuțiile despre cele întâmplate la club, iar C.S.L. a afirmat

„ce

să se întâmple, mă, i-a dat T.I.A. un pumn

americanului”.

Au continuat să consume băuturi

alcoolice până în jurul orelor 06.30, după care inculpatul împreună cu C.S.L., D.G.

și B.L., s-au deplasat la domiciliul martorului Z.I. și au mai consumat băuturi

alcoolice până în jurul orelor 15.00.

În drept, fapta

inculpatului

T.I.A.,

care

în dimineața zilei de 09 octombrie 2011, orele 04.13, aflându-se în discoteca organizată

la Clubul „E.” din Giurgiu, pe fondul consumului de alcool și a unui conflict spontan,

l-a îmbrâncit și apoi l-a lovit puternic cu pumnul în plină figură pe C.D.H., cetățean

de origine americană, care s-a dezechilibrat și a fost proiectat cu capul de un

plan dur, iar datorită impactului a suferit leziuni traumatice cerebrale foarte

grave

(edem cerebral, hemoragie meningeală, contuzie și dilacerare

cerebrală, fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului),

leziuni care, la data de 09

octombrie 2011, orele 19.10, au condus la decesul acestuia, a întrunit elementele

constitutive ale infracțiunii de

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,

prevăzută și pedepsită de art. 183 C. pen.

Sub aspectul laturii subiective,

s-a constatat că inculpatul a acționat cu intenția de a vătăma integritatea corporală

a victimei, însă rezultatul mai grav, constând în decesul acesteia, a survenit pe

fondul culpei sale, urmând a se reține că a săvârșit fapta cu praeterintenție.

Fapta inculpatului, care, la aceeași

dată și în același context, prin scandalul provocat și aducerea victimei în stare

de inconștiență, a creat o stare de temere, haos, agitație în rândul celor prezenți,

determinându-i pe aceștia să părăsească în mod precipitat clubul, tulburându-se

astfel grav ordinea și liniștea publică, a întrunit elementele constitutive ale

infracțiunii de

ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii

și liniștii publice, prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (2) C. pen.

În cauză, a urmat a se face aplicarea

prevederilor

art.

33 lit. a)-34 lit. b)

C. pen.

La individualizarea pedepsei

ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute

de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă fixate de art. 183 C. pen. și art.

321 alin. (

2

)

C. pen.,

reduse cu o treime, făcându-se

aplicarea dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., gradul de

pericol social concret al faptei, raportat la împrejurările în care s-a săvârșit

infracțiunea, modul și mijloacele de săvârșire, consecințele produse, precum și

atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, care a recunoscut și regretat

săvârșirea infracțiunii.

S-a avut în vedere și

că atât inculpatul, cât și victima, anterior, au consumat băuturi alcoolice, pe

fondul acestui consum și pe fondul unor neînțelegeri decurgând din comportamentul

victimei

care i-a

pus pe cap șapca sa

unei fete din discotecă și din bariere lingvistice (victima

vorbea limba engleză, iar inculpatul limba română).

Instanța a luat în considerare

și vârsta inculpatului, de 25 ani, pregătirea profesională a acestuia, respectiv

că a avut studii medii, faptul că nu a avut ocupație, nu are un copil minor, nu

a fost cunoscut ca fiind o persoană violentă, ci ca o persoană liniștită și respectuoasă

și nu a avut antecedente penale.

În data de 09 octombrie 2011, orele

15.00, după ce a aflat din mass-media situația gravă în care s-a aflat victima,

a părăsit domiciliul, sustrăgându-se urmăririi penale, dar în data de 10

octombrie 2011, orele 02.00, s-a prezentat la Poliția Municipiului Giurgiu, fiind

audiat apoi în prezența apărătorului ales.

Pe parcursul urmăririi penale,

inculpatul a avut o comportare sinceră cu privire la împrejurările concrete ale

comiterii faptei, chiar dacă a încercat să invoce - în favoarea sa - scuza provocării

și a regretat fapta comisă.

Deși apărătorul inculpatului

a solicitat reținerea, în favoarea inculpatului, a circumstanțelor atenuante prevăzute

de art. 74 lit. a) și c) C. pen., constând în împrejurarea că inculpatul nu a avut

antecedente penale și s-a predat organelor de urmărire penală instanța a reținut

că aceste împrejurări nu prezintă relevanța ce li s-a atribuit de apărător, întrucât

atitudinea sinceră, de recunoaștere s-a avut în vedere la aplicarea dispozițiilor

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., iar conduita anterioară bună și lipsa

antecedentelor penale a fost avută în vedere la stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege, reduse cu o treime.

Față de aceste considerente,

instanța a apreciat că, pentru a se realiza funcția de constrângere a pedepsei,

cât și funcția de reeducare, de influențare și modificare a conduitei și atitudinii

inculpatului, în sensul respectării valorilor ocrotite de legea penală, a trebuit

stabilită pedeapsa închisorii, cu aplicarea dispozițiilor art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., dar nu la nivelul minimului special prevăzut de art. 183 C.

pen., redus cu o treime, adică 3 ani și 4 luni închisoare.

Instanța a apreciat că

o pedeapsă de 5 ani aplicată inculpatului

T.I.A.

pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C.

pen. [cu aplicarea dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.] a

fost aptă să realizeze scopul preventiv-educativ prev. de art. 52 C. pen.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea

pedepsei principale, instanța reținând că deși aplicarea acesteia nu a fost obligatorie

a putut fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită a fost închisoarea de cel

puțin 2 ani, instanța constatând totodată că, față de natura și gravitatea infracțiunii,

împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă a fost necesară.

În ceea ce privește infracțiunea

prevăzută de art.

321 alin. (

2

)

C. pen.,

instanța l-a condamnat

pe același inculpat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

ultraj contra

bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice

cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. având în vedere aceleași considerente cu privire la persoana

inculpatului și împrejurările în care a fost săvârșită fapta.

În baza art. 33 lit.

a)-34 lit. b) și 35 C. pen., inculpatul a executat pedeapsa cea mai grea de

5 ani și pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de

la

10 octombrie

2011

la

zi avându-se în vedere că, p

rin ordonanța nr. 1054/P din 10 octombrie 2011, inculpatul

T.I.A. a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore, iar prin încheierea nr. 19/UP

din 10 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2465/122/2011, Tribunalul Giurgiu

a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și a dispus

arestarea preventivă a inculpatului T.I.A., pe o perioadă de 29 zile, cu începere

de la 10 octombrie 2011, până la 07 noiembrie 2011, inclusiv. A fost emis mandatul

de arestare preventivă nr. 25/UP din 10 octombrie 2011.

La înregistrarea dosarului,

pe rolul instanței, prin încheierea din data de 05 decembrie 2011 a Tribunalului

Giurgiu, în baza art. 300

1

C. proc. pen. raportat la art. 160 C. proc.

pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, aceasta

fiind menținută, iar în cursul judecății, prin încheierea din 01 februarie 2012,

de asemenea, în baza art. 300

2

C. proc. pen. raportat la art. 160

b

C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul

T.I.A.

Având în vedere că măsura

arestării preventive luată față de inculpat s-a impus în continuare pentru buna

desfășurare a procesului penal și în vederea executării pedepsei cu închisoarea

aplicată prin prezenta hotărâre, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanța

a menținut starea de arest a inculpatului.

Raportat la natura și

gravitatea deosebită a faptelor, instanța, în lumina jurisprudenței Curții Europene

a Drepturilor Omului referitor la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în baza art.

71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 7 din Legea

nr. 76/2008, instanța a dispus prelevarea de la inculpatul

T.I.A.

de probe biologice în

vederea introducerii profilurilor genetice în Sistemul Național de Date Genetice

Judiciare, întrucât inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de

loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.

Latura civilă a cauzei:

În cursul urmăririi penale,

în cauză, s-au constituit părți civile

Consiliul Local al municipiului Giurgiu și Spitalul Clinic

de Urgență București.

Cum inculpatul a solicitat disjungerea

acțiunilor civile,

în baza art. 320

1

alin. (5) C. proc. pen., s-au

disjuns acțiunile civile formulate de părțile civile

Spitalul Clinic de Urgență București

și Consiliul Local al

municipiului Giurgiu, în contradictoriu cu inculpatul T.I.A., și a dispus formarea

unui nou dosar, pentru care s-a fixat termen de judecată la data de 04 aprilie

2012, cu citarea părților.

În cursul judecății,

O.H., mama victimei

C.D.H., a trimis, prin intermediul

Ambasadei Statelor Unite ale Americii, o scrisoare, prin care a solicitat tragerea

la răspundere a celui răspunzător de moartea fiului ei, fără să facă vreo mențiune

cu privire vreo eventuală constituire ca parte civilă în cauză.

Ulterior, la datele de 31

ianuarie 2012 și 01 februarie 2012, s-au primit, prin Biroul de informații publice

al acestei instanțe, două e-mailuri, în limba engleză, cu conținut identic, adresate

„Biroului procurorului” prin care s-a arătat că dorește să se constituie parte civilă

în cauză. Cererea nu a cuprins obiectul ei, în sensul că nu s-a indicat suma cu

care

a dorit să se constituie parte civilă și ce a reprezentat (despăgubiri civile pentru

daune materiale și/sau morale) și nici semnătura sau adresa la care să fi fost citată.

Potrivit art. 721 C. proc. civ.

„Dispozițiile codului de față constituie procedura de drept comun

în materie civilă; ele se aplică și în materiile prevăzute de alte legi, în măsura

în care acestea nu cuprind dispoziții contrare”.

De asemenea, potrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ.,

„

Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului

sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă”

.

În consecință, în baza

art. 721 C. proc. civ., rap. la art. 133 C. proc. civ., s-a constatat nulitatea

cererii de constituire ca parte civilă formulată de O.H.

Totodată, s-a constatat

că O.H. a avut, în continuare, deschisă calea unei acțiuni civile scutite de taxă

judiciară de timbru, în temeiul art. 14, 15 și 346 C. proc. pen.

au formulat, în termen legal, apeluri Ministerul Public - Parchetul de pe lângă

Tribunalul Giurgiu și inculpatul T.I.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Criticile formulate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu au vizat:

- nelegalitatea și netemeinicia

soluției de aplicare a pedepsei de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev.

de art. 321 alin. (2) C. pen.;

- greșita individualizare

a pedepsei de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen.

Referitor la primul motiv

de apel s-a arătat că prima instanță a aplicat o pedeapsă nelegală pentru săvârșirea

infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii și liniștii publice,

întrucât prin reducerea cu o treime a pedepsei, conform art. 320

1

C.

proc. pen., minimul pedepsei este de 1 an și 4 luni, ori pedeapsa aplicată de numai

1 an închisoare este sub acest minim. S-a apreciat de către Ministerul Public că

și minimul legal a fost neîndestulător, deoarece fapta inculpatului a generat reacții

puternice de indignare și dezaprobare în rândul publicului, creând o stare de haos

și temere.

Privitor la pedeapsa aplicată

pentru infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte s-a arătat că instanța de fond

a manifestat, în mod nejustificat, clemență, aplicând o pedeapsă într-un cuantum

cu mult redus în raport de împrejurările în care fapta a fost comisă și gradul de

pericol social sporit pe care acesta l-a reprezentat.

Fapta comisă de inculpat

a avut ca rezultat moartea unui tânăr care, alături de ceilalți tineri aflați în

club, alesese să-și petreacă timpul în acea seară dansând și socializând. Modul

în care inculpatul a abordat împrejurarea că C.D.H. pusese șapca sa pe capul unei

fete, în semn de apreciere, a fost vădit disproporționat, iar faptul de a-l lovi

cu pumnul în figură într-un asemenea context nu are nicio justificare, decât aceea

de a demonstra că a practicat artele marțiale (centura verde) și a putut „pune la

punct” orice manifestare care nu i-a fost pe plac, cu atât mai mult cu cât nu i

se ceruse ajutorul.

S-a mai arătat că încercarea

inculpatului de a invoca, în favoarea sa, scuza provocării a fost o dovadă în plus

a faptului că inculpatul nu a conștientizat gravitatea faptei, iar recunoașterea

ulterioară a survenit deoarece evidența probelor a fost clară și, în același timp,

a putut beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei.

Pentru a-și îndeplini

funcțiile, pedeapsa a trebuit să corespundă, sub aspectul naturii și duratei, atât

gravității faptei și potențialului de pericol social pe care l-a prezentat în mod

real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența

ei. Gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpat a derivat nu numai

din conținutul concret al acesteia, ci și din evaluarea tuturor împrejurărilor care

au însoțit-o și care, deși exterioare conținutului concret al infracțiunii, au fost

de natură să o particularizeze și să-i fixeze un anumit grad de pericol social concret.

S-a solicitat majorarea

cuantumurilor pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare dintre faptele pentru

care a fost trimis în judecată.

Inculpatul T.I.A., cu

ocazia dezbaterilor în fața instanței de apel, a criticat hotărârea instanței de

fond din perspectiva individualizării pedepselor aplicate, precizând că în mod eronat

judecătorul fondului nu a găsit de cuviință să aplice art. 74 lit. a) și c) C.

pen. A solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate și reținerea în favoarea

sa de circumstanțe atenuante, întrucât a fost sincer încă de la început, a prezentat

faptele așa cum s-au petrecut și nu a solicitat niciodată reținerea circumstanței

atenuante a provocării. A mai precizat că gravitatea și amploarea faptei a fost

dată de scandalul mediatic, Parchetul încercând să spună că s-a creat haos, ceea

ce a fost fals, fiind susțineri care nu și-au regăsit suport în materialul probator

administrat în cauză.

Verificând hotărârea atacată,

pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea a constatat următoarele:

Instanța de fond a reținut

situația de fapt în urma unei analize judicioase a probelor administrate în faza

de urmărire penală, situație de fapt necontestată de către apelanți.

De altfel, inculpatul

a declarat în fața primei instanțe că a recunoscut în totalitate faptele, astfel

cum au fost reținute în rechizitoriu, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., instanța dând curs acestei solicitări.

Față de această situație,

Curtea nu a mai făcut o analiză amănunțită a probelor administrate în faza de urmărire

penală referitoare la situația de fapt, însușindu-și-o pe cea reținută de prima

instanță.

Astfel, Curtea a reținut,

în esență, că în dimineața zilei de 09 octombrie 2011, orele 04.13, aflându-se în

discoteca organizată la Clubul „E.” din Giurgiu, pe fondul consumului de alcool

și a unui conflict spontan, inculpatul T.I.A. l-a îmbrâncit și apoi l-a lovit puternic

cu pumnul în plină figură pe C.D.H., cetățean american, care s-a aflat pe un podium

cu o diferență de nivel de 32 cm față de pardoseala barului. Urmare a loviturii

primite, C.D.H. s-a dezechilibrat și a fost proiectat cu capul de pardoseala barului,

iar datorită impactului cu planul dur, a suferit leziuni traumatice cerebrale foarte

grave (edem cerebral, hemoragie meningeală, contuzie și dilacerare cerebrală, fractură

de boltă craniană iradiată la baza craniului), care, la data de 09 octombrie

2011, orele 19.10, au condus la decesul acestuia. Ca urmare a conflictului și a

situației create - starea de comă în care s-a aflat victima - în rândul participanților

la discotecă (aproximativ 70 tineri) s-a creat o stare de temere, agitație, haos,

etc., determinându-i pe aceștia să părăsească precipitat clubul, tulburându-se astfel

grav ordinea și liniștea publică.

Instanța de fond a avut

în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv: proces-verbal

de sesizare; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto; planșă foto

cu imagini preluate la 09 octombrie 2011 de pe internet; proces-verbal de experiment

judiciar și planșe foto; schița locului faptei și DVD cu video filmare judiciară

din 13 octombrie 2011; planșă foto cu imagini descoperite pe cardul de memorie al

aparatului folosit de martorul T.A.D.; raport medico-legal necropsie; planșă foto

cu aspecte de la autopsia cadavrului victimei - fotografii efectuate de medicul

legist; planșă foto întocmită (de organele de cercetare) cu ocazia autopsierii cadavrului

lui C.D.H.; copie xerox a foii de observație clinică întocmită pentru victimă la

Spitalul Clinic de Urgență București; buletin de analiză toxicologică din 09

octombrie 2011; copie a fișei de urgență de echipajul de pe ambulanță Giurgiu; copie

a foii de observație clinică întocmită de unitatea U.P.U. a Spitalului Județean

Giurgiu; ordonanță și raport de expertiză criminalistică (aparat foto); ordonanță

și raport de expertiză criminalistică (DVR - SC N.G. SRL Giurgiu); ordonanță și

raport de expertiză criminalistică (DVR - Club „E.”); proces-verbal de redare și

planșă foto cu imagini surprinse de camerele de supraveghere montate la benzinărie);

adresă comunicare de constituire parte civilă - Consiliul Local Giurgiu; adresă

comunicare constituire ca parte civilă Spitalul Clinic de Urgență București; declarațiile

martorilor M.D.M., H.A.N., M.R.A., C.S.L., D.G., R.A.F., B.D.V., A.C., G.I.A., B.D.F.,

G.F.L., C.C.F., P.G., J.C.G., M.V.M., B.L., I.S., N.C.I., P.M.A., T.A.B., P.D.A.,

N.O.C., N.A.V., M.E., M.M., C.C., P.C.I., V.A., B.A.O., M.M., S.A.C., B.C.I., C.C.,

G.V.S., T.A.D., D.M., N.A., C.D.V., G.O.M., V.C., V.C.F., P.M.G., B.R.F., L.A.L.,

M.B.A., G.G.M., N.A.G., S.A., M.A.I., C.M.S., P.E.B., U.A.M., G.B.E., B.A.F., B.F.,

G.M.I., V.A., P.A., M.C., I.F.D., C.M.I., I.M.I., M.T.V.

Acestea s-au coroborat

cu declarațiile date de-a lungul procesului penal de către inculpatul T.I.A., prin

care a recunoscut faptele săvârșite.

Totodată, inculpatul a

dat o declarație cu ocazia judecării în primă instanță prin care a arătat că recunoaște

faptele pentru care a fost trimis în judecată și a dorit să fie judecat pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, conform dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

Astfel că, față de situația

de fapt reținută, în mod temeinic și legal, Tribunalul Giurgiu a constatat că sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 183 C.

pe