ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2659/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2659/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului penal de față, în
baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 1 din 04 ianuarie 2013 pronunțată
de Tribunalul Prahova, secția penală, s-au dispus următoarele:
În
baza disp. art. 334 C. proc. pen., s-a respins, ca
neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în
sarcina inculpatului O.I., din infracțiunea prev. de art. 321 alin. (1) și (2),
cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (ultraj contra bunelor moravuri și
tulburarea liniștii publice), în infracțiunea prev. de art. 322 alin. (1) C.
pen. (încăierare).
I. În temeiul disp. art. 183 C. pen. cu
aplic. art. 320
1
C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul O.I. la
pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte, faptă din
05 iulie 2012, victimă M.C.
În
baza disp. art. 321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art.
75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen., a fost condamnat
același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă
din 05 iulie 2012.
În
baza disp. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C.
pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului, dispunându-se ca acesta
să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare.
Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului
și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64
lit. a) teza a II-a și art. 64 lit. b) C. pen.
Potrivit art. 350 alin. (1) C. proc.
pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului O.I., iar în baza disp.
art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării
preventive, de la data de 11 iulie 2012, la zi.
În
latură civilă,
în
baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. și art. 1357 și urm. C. civ., a fost
admisă acțiunea civilă formulată de părțile civile M.G. și M.F., dispunându-se obligarea
inculpatului la plata către aceștia a sumei totale de 140.000 euro, din care 40.000
euro cu titlu de daune materiale și 100.000 euro, daune morale.
Potrivit art. 15 alin. (1) și (2) C.
proc. pen., coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost admisă acțiunea
civilă exercitată de Spitalul Județean de Urgență Ploiești și a fost obligat inculpatul
la plata sumei de 1.312,38 RON cu titlu de despăgubiri către această instituție.
Prin aceeași hotărâre au fost condamnații
și:
II. Inculpatul D.P. după cum urmează:
În
baza disp. art. 321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic.
art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa
de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri
și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă din 05 iulie 2012.
În temeiul art. 264 C. pen. cu aplic.
art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de favorizarea infractorului.
În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen. și
art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului,
dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
Conform art. 71 C. pen., i-a fost aplicată
inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 64 lit. b) C. pen.
În
temeiul disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut
starea de arest preventiv a inculpatului D.P., iar în baza disp. art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive,
de la data de 06 august 2012, la zi.
III. Inculpatul S.C., după cum urmează:
În baza disp. art. 321 alin. (1) și
(2) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă
din 05 iulie 2012.
Conform art. 71 C. pen., i-a fost aplicată
inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 64 lit. b) C. pen.
În
temeiul disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut
arestarea preventivă a inculpatului S.C., iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus
din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive, de la
data de 06 iulie 2012, la zi.
IV. Inculpatul S.G.C. - în baza disp.
art. 321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și
art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii
publice, faptă din 05 iulie 2012.
Conform art. 71 C. pen., i-a fost aplicată
inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 64 lit. b) C. pen.
În
temeiul disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut
arestarea preventivă a inculpatului S.G.C., iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus
din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive, de la
data de 06 iulie 2012, la zi.
V. Inculpatul B.M. - în baza disp. art.
321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și
art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii
publice, faptă din 05 iulie 2012.
Conform art. 71 C. pen., i-a fost aplicată
inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 64 lit. b) C. pen.
În
temeiul disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut
arestarea preventivă a inculpatului B.M., iar în baza disp. art. 88 C. pen. s-a
dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive,
de la data de 11 iulie 2012, la zi.
VI. Inculpatul B.C.D. - în baza disp. art.
321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și
art. 320
1
C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii
publice, faptă din 05 iulie 2012.
Conform art. 71 C. pen., i-a fost aplicată
inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza a II-a și art. 64 lit. b) C. pen.
Potrivit art. 350 alin. (1) C. proc.
pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului B.C.D., iar în baza disp.
art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii
și arestării preventive, de la data de 11 iulie 2012, la zi.
În
temeiul disp. art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus
confiscarea corpurilor delicte ridicate de la locul faptei, respectiv: un cuțit
și 5 corpuri contondente.
Conform art. 38 C. proc. pen., s-a dispus
disjungerea judecării cauzei penale și civile față de inculpatul C.I.R.
Totodată, s-a dispus obligarea inculpaților
S.C., S.G.C., B.M., B.C.D., D.P. și O.I. la plata sumei de câte 600 RON flecare,
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța
de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 777/P/2012 al Parchetului
de pe lângă Tribunalul Prahova
s-a
dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
- C.I.R., pentru săvârșirea infracțiunilor
de tentativă la omor calificat și deosebit de grav și ultraj contra bunelor moravuri
și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin.
(1) - art. 175 alin. (1) lit. i) și art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. și art.
321 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele
cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., constând în aceea
că, în data de 05 iulie 2012, în jurul orelor 15.45, a participat la un conflict
premeditat, de amploare, desfășurat în zona centrală a municipiului Ploiești, alături
de alte persoane, respectiv R.V., I.C., D.P., D.V., D.C., D.N., B.C.D., B.M., B.P.
și O.I., M.C., S.G.C., S.C., C.A.M., S.V., D.D.F., C.F., S.C.L. și S.I., prin care
s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică, conflict în cadrul căruia
inculpatul a aplicat câte o lovitură de cuțit, în zona abdominală, numiților R.V.,
D.V. și I.C., provocându-le leziuni traumatice grave care le-au pus viata în primejdie
și care au necesitat internarea lor în Spitalul Județean de Urgență Ploiești, unde
au fost supuși unor intervenții chirurgicale;
- O.I., pentru săvârșirea infracțiunilor
de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și ultraj contra bunelor moravuri și
tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 183 C. pen. și art. 321
alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea
art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în data de 05 iulie 2012, în jurul
orelor 15.45, a participat la un conflict premeditat, de amploare, desfășurat în
zona centrală a municipiului Ploiești, alături de alte persoane respectiv R.V.,
I.C., D.P., D.V., D.C., D.N., B.C.D., B.M., B.P. și C.I.R., M.C., S.G.C., S.C.
C.A.M., S.V., D.D.F., C.F., S.C.L. și S.I., prin care s-a tulburat în mod grav liniștea
și ordinea publică, conflict în cadrul căruia inculpatul a aplicat cu pumnul o lovitură
în zona feței numitului M.C., lovitură care a provocat căderea acestuia în poziția
decubit dorsal cu impact cranian occipital de carosabilul asfaltat, soldat ulterior
cu decesul, survenit la data de 06 iulie 2012, în cadrul Secției Neurochirurgie
- Spitalul Județean de Urgență Ploiești;
- D.P. pentru săvârșirea infracțiunilor
de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și favorizarea
infractorului, prev. de art. 321 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 75
alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 264 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen., constând în aceea că, în data de 05 iulie 2012, în jurul orelor 15.45,
a participat la același conflict prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și
ordinea publică, precum și faptul că în cursul urmăririi penale, la data de 06
august 2012, fiind reaudiat în cauză, l-a favorizat pe inculpatul O.I., susținând
în fața organelor de urmărire penală, din cauza „remușcărilor” pe care le avea,
că inculpatul O.I. nu a participat la desfășurarea conflictului, precum și faptul
că el i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței numitului M.C., lovitură în
urma căreia acesta din urmă a căzut pe asfalt, iar ulterior a decedat;
- S.C. pentru săvârșirea infracțiunii de
ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă
prev. de art. 321 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a)
C. pen., constând în aceea că, la data de 05 iulie 2012, în jurul orelor 15.45,
a participat la conflictul premeditat, de amploare, desfășurat in zona centrală
a municipiului Ploiești, prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea
publică;
- S.G.C.
pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri
și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1),
(2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., constând în aceea că,
la data de 05 iulie 2012, în jurul orelor 15.45, a participat la conflictul premeditat,
de amploare, desfășurat în zona centrală a municipiului Ploiești prin care s-a tulburat
în mod grav liniștea și ordinea publică;
- B.M.,
pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri
și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1),
(2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., constând în aceea că,
la data de 05 iulie 2012, în jurul orelor 15.45, a participat la același conflict
alături de persoanele menționate mai sus, conflict desfășurat în zona centrală a
municipiului Ploiești, prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică;
- B.C.D. pentru săvârșirea infracțiunii
de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev.
de art. 321 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C.
pen., constând în aceea că, la data de 05 iulie 2012, în jurul orelor 15.45, a participat
la conflictul premeditat, de amploare, desfășurat în zona centrală a municipiului
Ploiești, alături de alte persoane respectiv, R.V., I.C., O.I., D.V., D.C., D.N.,
B.M., S.G.C., B.P. și C.I.R., M.C., S.C., D.P., C.A.M., S.V., D.D.F., C.F., S.C.L.
și S.I., prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică.
Prin același rechizitoriu s-a dispus încetarea
urmăririi penale față de M.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj contra
bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321
alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.
De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei
și continuarea efectuării de cercetări și investigații față de numiții D.V., R.V.,
I.C. și D.D.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri
și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. (1), (2) C.
pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., precum și față de ceilalți
participanți la conflictul anterior descris.
Situația de fapt anterior expusă a fost
reținută pe baza probatoriilor administrate în faza de urmărire penală, respectiv:
declarațiile inculpaților C.I.R., O.I., D.P., S.C., S.G.C., B.M., B.C.D., declarațiile
părților vătămate/învinuiți D.V., R.V., I.C., declarațiile martorilor: N.N., C.A.S.,
M.F.D., C.A.M., C.F., D.C., D.N., S.C.L., S.I., S.V., E.M., B.P., N.M.E., N.V.M.,
rapoarte medico-legale întocmite de Serviciul de Medicină Legală Prahova, procese-verbale
și planșe fotografice privind activități de recunoaștere persoane din fotografii,
înregistrări convorbiri telefonice Serviciul Național Unic Apel de Urgență 112 și
înscrisuri.
În
faza de cercetare judecătorească
au fost audiate părțile vătămate: M.G.
care a solicitat suma de 40.000 RON daune materiale și 100.000 euro daune morale
pentru prejudiciul moral suferit de întreaga familie, M.F. care a solicitat suma
de 40.000 RON daune materiale reprezentând cheltuieli cu înmormântarea și slujbele
de pomenire și 100.000 euro daune morale pentru prejudiciul moral suferit de întreaga
familie, R.V. care s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 RON reprezentând
daune materiale provocate de internarea în spital și diferența dintre salariu
și concediu medical, I.C. care s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000
RON reprezentând cheltuieli ocazionate cu spitalizarea, medicamente și contravaloarea
veniturilor nerealizate și D.V. care s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000
RON, reprezentând cheltuieli ocazionate cu spitalizarea și contravaloarea medicamentelor
folosite.
La termenul de judecată din 21
noiembrie 2012 au fost audiați inculpații C.I.R., S.C., S.G.C., B.M. și B.C.D. care
au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, susținând că doresc să
se prevaleze de dispozițiile cuprinse în art. 320
1
C. proc. pen. privind
judecata în cazul recunoașterii vinovăției și că sunt de acord să achite daunele
materiale sau după caz, morale, în măsura dovedirii acestora.
La același termen de judecată a fost audiat
și inculpatul D.P., care a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina
sa, respectiv faptul că este autorul infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte,
menținându-și, în rest, declarațiile date pe situația de fapt.
Inculpatul O.I. a declarat că nu recunoaște
faptele reținute în actul de sesizare și nu dorește aplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen. referitoare la judecarea cauzei pe baza recunoașterii vinovăției.
Față de poziția procesuală a inculpaților,
prin încheierea din 22 noiembrie 2012, în baza art. 320
1
C. proc.
pen., prima instanță a admis cererea de judecată în procedura recunoașterii vinovăției
formulată de inculpații S.C., S.G.C., B.M., B.C.D. și a respins, ca neîntemeiate,
cererile formulate în baza aceluiași text de lege de inculpații D.P. și C.I.R.
Prin aceeași încheiere de ședință s-a luat
act de poziția procesuală a inculpatului O.I. în sensul că nu solicită judecarea
cauzei conform procedurii de recunoaștere a vinovăției.
Pentru a dispune astfel, prima instanță
a reținut că procedura prev. de art. 320
1
C. proc. pen. se aplică în
situația în care inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute
în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția
înscrisurilor în circumstanțiere. Prin urmare, pentru admisibilitatea unei cereri
formulate în baza art. 320
1
C. proc. pen., se impune ca recunoașterea
faptelor să fie totală.
Prin raportare la aceste rigori, prima
instanță a apreciat că numai poziția procesuală de recunoaștere a faptelor de către
inculpații S.C., S.G.C., B.M. și B.C.D. îndeplinește condițiile prev. de art. 320
1
C. proc. pen., motiv pentru care numai cererile de judecare a cauzei în baza recunoașterii
vinovăției formulate de inculpații susmenționați au fost admise.
Referitor la inculpatul D.P., Tribunalul
a reținut că acesta recunoaște faptele reținute în actul de sesizare a instanței
însă afirmă că pe lângă aceste fapte, pentru care sunt probe la dosarul de urmărire
penală, probe despre care are cunoștință și pe care și le însușește, ar fi autorul
și al unei alte infracțiuni pentru care este trimis în judecată inculpatul O.I.
Față de aceste susțineri, Tribunalul a
apreciat că cererea inculpatului D.P. nu este întemeiată, reținând că recunoașterea
vinovăției se referă în mod explicit la cauza înregistrată pe rolul instanței, la
actul de sesizare a instanței, la recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în
actul de sesizare și pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, respectiv doar
la faptele care formează obiectul sesizării instanței.
Și cererea inculpatului C.I.R. a fost apreciată
ca neîntemeiată, reținându-se că regimul sancționator al faptelor reținute în sarcina
acestuia și pe care declară că le recunoaște - tentativă la omor calificat și deosebit
de grav prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i)
și art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., nu face posibilă aplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen.
La termenul de judecată din 19
decembrie 2012, când s-au luat concluzii pe fondul cauzei pentru inculpații S.C.,
S.G.C., B.M. și B.C.D., inculpatul O.I. a revenit asupra declarației inițiale, menționând
că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și că este de acord să
achite daunele materiale, așa cum au fost solicitate de părțile vătămate.
La același termen de judecată a fost audiat
și inculpatul D.P. care a declarat că recunoaște săvârșirea infracțiunilor reținute
în sarcina sa. De asemenea, a arătat că, deși inițial nu a dorit să recunoască faptul
că este autorul infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, în urma discuției
cu apărătorul său, față de probele aflate
la
dosarul cauzei, înțelege să recunoască săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina
sa și că nu dorește administrarea altor probatorii, cu excepția înscrisurilor în
circumstanțiere.
Având în vedere faptul că nu se procedase
la citirea actului de sesizare și că nu se pășise la judecarea cauzei pe fond pentru
inculpații sus-menționați, Tribunalul a încuviințat cererea de aplicare a disp.
art. 320
1
C. proc. pen. și pentru inculpații O.I. și D.P., apreciind
că din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că faptele inculpaților
sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana acestora pentru a
permite stabilirea unor pedepse.
La data de 21 decembrie 2012, Spitalul
Județean de Urgență Ploiești, prin adresa aflată la dosar fond, a arătat că înțelege
să se constituie parte civilă cu suma de 1.312,38 RON, reprezentând costul zilelor
de spitalizare privind pe partea vătămată M.C.
La același termen de judecată au fost depuse
acte în circumstanțiere inculpații D.P.,O.I., B.M., S.G.C., S.C. și B.M.
În
urma analizării probatoriilor administrate atât în faza de
urmărire penală, cât și, nemijlocit, în fața instanței de judecată, Tribunalul a
reținut, în fapt, următoarele:
La data de 05 iulie 2012, în jurul orelor
15.45, în zona centrală a municipiului Ploiești, în urma unui conflict premeditat,
de amploare, între două grupuri de persoane, respectiv R.V., I.C., D.P., D.V., D.C.,
D.N., B.C.D., B.M., B.P. și O.I., înarmați cu pietre, și, pe de altă parte, C.I.R.,
M.C., S.G.C., S.C., C.A.M., S.V., D.D.F., C.F., S.C.L. și S.I., înarmați cu bâte,
rangă, crosă de golf și un cuțit, s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică.
În
cadrul acestui conflict de amploare, inculpatul C.I.R. a aplicat
câte o lovitură de cuțit în zona abdominală numiților R.V., D.V. și I.C., provocându-le
leziuni traumatice care au necesitai internarea lor în Spitalul Județean de Urgență
Ploiești, unde au fost supuși unor intervenții chirurgicale.
De asemenea, în cadrul aceluiași conflict,
inculpatul O.I. a aplicat cu pumnul o lovitură în zona feței numitului M.C., lovitură
care a provocat căderea acestuia în poziția decubit dorsal cu impact cranian occipital
de carosabilul asfaltat.
În
aceste împrejurări, M.C. a suferit leziuni craniene grave
ce au condus la decesul acestuia la data de 06 iulie 2012 în cadrul Secției Neurochirurgie
a Spitalului Județean de Urgență Ploiești.
În
fapt, la data de referință, în jurul orelor 14.00, în timp
ce se aflau în zona de comercializare a florilor, între D.C. și C.A.M., S.C.L.
și S.V., toate având tarabe de comercializare a acestor produse, a existat un conflict
verbal și fizic, având la bază o presupusă datorie de 5.000 RON pe care numita D.C.
o împrumutase anterior, la 15 iunie 2012, cu dobândă de 30% pe lună, de la numita
S.V.
Conflictul inițial, doar verbal, s-a acutizat
la apariția unui client în zona de comercializare a tarabelor acestora, client care,
în cele din urmă, a cumpărat flori de la o terță persoană. Imediat după plecarea
acestuia, S.V., împreună cu C.A.M. și S.C.L. au agresat-o fizic pe D.C., comunicându-i
totodată „să sune la familia sa să vină în piață, iar ei vor proceda la fel” (aspecte
declarate de martorele D.C. și D.N., împrejurare care a stat la baza conflictului
de amploare de la ora 15.45).
Fiecare dintre cele două tinere, respectiv
C.A.M. și D.C., și-au chemat rudele și soții în ajutor, astfel încât, încă de la
ora 14.30, rudele numitei D.C. s-au strâns în fața farmaciei M.F. situată pe
str. V.M. Din acest grup au făcut parte: D.V., D.P., R.V., I.C., B.M., B.C.D., B.P.,
O.I., D.C. și D.N.
Aceste aspecte rezultă și din declarațiile
date de numiții N.N., agent de poliție în cadrul Poliției Municipiului Ploiești
și C.A.S., subofițer jandarm, care au asistat și au intervenit în conflictul dintre
cele două grupuri. Martorii au susținut că, în jurul orelor 15.00, aflând de la
diverși comercianți că în zona lor de patrulare urmează să se producă un mare scandal
între două grupuri de rromi, generat de rudele de sex feminin ale acestora, au stat
de vorbă cu două dintre persoanele aflate în fața farmaciei (în acest grup se aflau
inculpații O.I., D.P., B.C.D. și B.M.), respectiv B.C.D. și B.M., cerându-le acestora
în mod expres să se liniștească și să părăsească zona; conform declarațiilor martorului
C.A.S., la solicitarea adresată de agenții de ordine publică inculpatul B.M. a răspuns
„Noi nu plecăm de aici până nu o rezolvăm. Eu nu dau în femei, eu dau în bărbat-su”.
Pe de altă parte, în acest timp, S.V.,
S.C.L. și C.A.M. s-au deplasat la domiciliul celei din urmă, unde au relatat rudelor
lor cele întâmplate.
În
acest context, inculpatul C.I.R., tatăl numitei C.A.M., a
contactat telefonic, la ora 14.54, Serviciul Național Unic Apel de Urgență 112,
arătând că se simte amenințat întrucât în urma unui conflict între persoane de sex
feminin, un grup numeros de persoane urmează a se deplasa la locuința sa pentru
a-i omorî; din acest motiv, inculpatul a solicitat prezența unui echipaj de poliție
la locuința sa.
Ignorând îndrumarea dispecerului de poliție
și cunoscând că în zona de comercializare a florilor din Ploiești s-a strâns un
grup compact de persoane din clanul advers, inculpatul C.I.R., împreună cu rudele
și apropiații săi, s-au deplasat în această zonă cu trei autoturisme, au oprit aceste
vehicule în fața farmaciei M.F., unde era vizibil conturat grupul advers de persoane
și la o distanță relativ mare, de aproximativ 40 m., de propriile tarabe de comercializare
a florilor.
Aproape concomitent, cele două grupuri
s-au intersectat, încercând reciproc să se lovească cu bâte de baseball, răngi,
crosă de golf, pietre și cuțit. Agentul de poliție N.N., însoțit de C.A.S., subofițer
jandarm în cadrul I.J.J. Prahova, au intervenit în conflictul degenerat, însă fără
niciun rezultat.
În
derularea conflictului, inculpatul C.I.R. a aplicat câte o
lovitură de cuțit în zona abdominală numiților D.V., R.V. și I.C., fiind în cele
din urmă deposedat de cuțit de către inculpatul D.P., care, de altfel, a aruncat
obiectul vulnerant sub un autoturism parcat în zonă, fiind ulterior ridicat de către
organele de poliție.
De asemenea, s-a reținut că din declarația
martorului C.A.S. a rezultat că inculpatul O.I. (persoană care făcea parte din grupul
compact format în fața farmaciei) a aplicat cu pumnul o lovitură în zona feței numitului
M.C., lovitură care a provocat căderea acestuia de carosabilul asfaltat. Martorul
a relatat că în momentul declanșării conflictului dintre cele două tabere, atenția
i-a fost atrasă de numitul M.C., care, având în mână o bâtă baseball, a lovit pe
unul dintre participanții la conflict; imediat, martorul s-a apropiat de acesta
și a reușit să-l prindă de mâna în care avea obiectul vulnerant, însă nu l-a putut
imobiliza, M.C. reușind să fugă. În continuare, martorul a fugit după M.C. și a
observat când acesta din urmă a aruncat bâta de baseball. Martorul a precizat că
dintre autoturismele parcate pe partea dreaptă a drumului, în fața victimei, a ieșit
în mod surprinzător inculpatul O.I., care i-a aplicat cu pumnul o lovitură în zona
feței, lovitură ce a provocat căderea acestuia, cu impact cranian occipital de carosabilul
asfaltat.
Totodată, martorul a arătat că din cauza
acestei lovituri și a impactului dintre cei doi, inculpatul O.I. a căzut efectiv
în picioarele sale, reușind astfel să-l vadă de la o distanță foarte apropiată (maxim
un metru). De altfel, martorul a arătat împrejurările în care M.C. a fost agresat
și în declarația din 06 iulie 2012, când a prezentat organelor de urmărire penală
semnalmentele agresorului, în acel moment neidentificat de către organele de urmărire
penală (păr lung, prins în coadă, cioc, îmbrăcat cu un tricou galben și bermude).
Ulterior, pe baza acestor semnalmente,
la data de 09 iulie 2012, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a
efectuat o prezentare pentru recunoaștere din planșa foto, în cadrul căreia martorul
l-a indicat fără niciun dubiu pe inculpatul O.I. ca fiind persoana care a aplicat
lovitura ce a determinat căderea acestuia cu capul de asfalt.
De asemenea, martorul a precizat că imediat
după căderea victimei cu capul de asfalt, s-a apropiat de aceasta și a observat
ca prezenta stări convulsive (mușchii erau încordați și tremura). În continuare,
martorul a rămas lângă victimă până la preluarea acesteia de către ambulanță.
După comiterea infracțiunii și până la
identificarea sa de către organele de urmărire penală, apreciind că ar putea fi
ușor identificat, fiind singurul bărbat participant la conflict cu părul lung strâns
în coadă, inculpatul O.I. s-a tuns, aspect precizat, de altfel, chiar de către inculpat
în cursul urmăririi penale.
S-a mai reținut că sus-menționatul conflict,
cel mai grav comis în ultimii ani pe raza județului Prahova, s-a desfășurat foarte
repede și a fost stins numai la apariția promptă a mai multor echipaje de poliție,
respectiv 9 autospeciale de poliție, 2 autospeciale de jandarmi, peste 50 agenți
și ofițeri de poliție din cadrul Poliției
Municipiul
Ploiești, 18 subofițeri din cadrul I.J.P. Prahova, ocazie cu care o parte dintre
participanți au fost conduși la sediul Poliției Municipiului Ploiești.
La apariția organelor de poliție s-a constatat
că trei persoane, respectiv D.V., R.V. și I.C. fuseseră înjunghiate în zona abdominală,
iar o a patra persoană, M.C., se afla în stare de inconștiență.
Acestea au fost transportate și internate
la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, în vederea acordării îngrijirilor medicale
de specialitate. În urma leziunilor craniene grave, la data de 06 iulie 2012, numitul
M.C. a decedat în cadrul Secției Neurochirurgie - Spitalul Județean de Urgență Ploiești.
Prin rapoartele medico-legale din 07
iulie 2012 și din 06 iulie 2012 emise de Serviciul de Medicină Legală Prahova s-a
stabilit că: moartea numitului M.C. a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei,
contuziei și dilacerării cerebrale consecutive unui traumatism cranio-cerebral cu
fractura craniului. Leziunile traumatice craniene descrise la examenul extern și
examenul intern s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri și planuri dure,
care pot data din 05 iulie 2012 și au legătură directă de cauzalitate cu decesul.
Leziunile traumatice descrise la nivelul membrelor superioare și a trunchiului (excoriații)
s-ar fi putut produce prin lovire cu și de corpuri și planuri dure, pot data din
05 iulie 2012 și ar fi necesitat, în cazul supraviețuirii, aprox. 2-3 zile de îngrijiri
medicale de la data producerii. Aceste leziuni traumatice nu au legătură de cauzalitate
cu decesul, ele fiind din punct de vedere cronologic cel mai probabil anterioare
leziunilor traumatice craniene, a căror producere, în condițiile unui conflict cu
mai mulți participanți, ar fi fost posibilă prin lovire directă urmată de propulsare
și cădere cu impact cranian occipital stâng. Decesul s-a produs la data de 06
iulie 2012.
Situația de fapt anterior descrisă a fost
reținută în urma coroborării următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare
a locului săvârșirii infracțiunii, declarații inculpați C.I.R., S.G.C., S.C., D.P.,
B.C.D., B.M. și O.I., declarații părți vătămate/invinuiți D.V., R.V. și I.C., declarații
martori N.N., C.A.S., M.F.D. (agent de poliție care a participat la stingerea conflictului
și l-a imobilizat pe inculpatul S.G.C., acesta din urma urmă fiind înarmat cu o
bâtă de baseball), D.C., D.N., C.A.M., C.F., S.C.L., S.I., S.V., E.M., B.P., N.M.E.
și N.V.M., rapoarte medico-legale din 07 iulie 2012, 06 iulie 2012, 17 iulie 2012
emise de Serviciul de Medicină Legală Prahova, procese-verbale și planșe fotografice
privind activități de recunoaștere persoane din fotografii efectuate cu martorii
N.N., C.A.S., D.C., C.F., C.A.M., S.C.L., D.N., planșa fotografică - CFL, planșa
fotografică autopsie M.C., înregistrări convorbiri telefonice Serviciul Național
Unic Apel de Urgență1 12, înregistrări video, mijloace materiale de probă (cuțit,
bâte, articole de îmbrăcăminte părți vătămate).
În
raport de actele dosarului, prima instanță a apreciat ca fiind
pe deplin dovedită situația de fapt și vinovăția inculpatului O.I., reținând că
participarea inculpatului la conflictul anterior prezentat, precum și aplicarea
de către acesta, în contextul prezentat, a unei lovituri, cu pumnul, în zona feței
victimei M.C., lovitură care a provocat căderea acesteia în poziția decubit dorsal
cu impact cranian occipital de carosabilul asfaltat, soldat ulterior cu decesul
victimei la data de 06 iulie 2012 în cadrul Secției Neurochirurgie - Spitalul Județean
de Urgență Ploiești, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de loviri
sau vătămări cauzatoare de moarte și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
ordinii și liniștii publice prev. de art. 183 C. pen. și art. 321 alin. (1),
(2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea
art. 33 lit. a) C. pen., texte de lege în baza cărora a dispus condamnarea inculpatului
la pedepse privative de libertate.
Corelativ, prima instanță a respins, ca
neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în
sarcina inculpatului O.I., din infracțiunea prev. de art. 321 alin. (1) și (2) cu
aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
liniștii publice), în infracțiunea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. (încăierare),
reținând următoarele:
Elementul material al infracțiunii de încăierare
este dat de participarea efectivă la o încăierare între mai multe persoane grupate
în două tabere. Diferența între cele două infracțiunii este dată însă atât de conținutul
infracțiunilor, cât și de latura obiectivă a acestora. Astfel, infracțiunea de ultraj
contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice constă, în esență,
în fapta persoanei care se dedă la orice manifestări prin care se aduce atingere
bunelor moravuri sau se produce scandal public (art. 321 C. pen.), pe când infracțiunea
de încăierare constă în participarea la o încăierare între mai multe persoane (art.
322 C. pen.). Latura obiectivă a infracțiunii de ultraj se realizează prin orice
alte manifestări care aduc atingere bunelor moravuri sau produc scandal public.
Rezultatul pe care legea îl prevede este alternativ, dar este suficient ca pentru
existența infracțiunii de ultraj, să se producă numai unul din aceste rezultate,
în speță, scandal public.
Latura obiectivă a infracțiunii de încăierare
are ca urmare imediată starea de pericol pentru buna desfășurare a conviețuirii
sociale. Prin ordine publică se înțelege printre altele, menținerea liniștii cetățenilor
și paza proprietății publice.
Pentru aplicarea agravantei prevăzute de
art. 321 alin. (2) C. pen. este necesar ca fapta săvârșită de inculpat să genereze
reacții de indignare și dezaprobare în rândul publicului.
În
lipsa unor criterii precise, determinate în textul de lege
ce încriminează infracțiunea prev. de art. 321 alin. (2) C. pen., doctrina a conturat
însă anumite criterii în funcție de care să se facă determinarea gravității faptelor
de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, criterii
apreciate ca fiind întrunite în cauză și care conturează, pe deplin, gravitatea
faptelor reținute.
Astfel, în aprecierea urmării cerute de
lege, prima instanță a ținut cont, printre altele, de amploarea mediului social
în care s-a produs tulburarea climatului normal al conviețuirii, respectiv zona
centrală, loc cu mare aglomerație, numărul persoanelor participante, mijloacele
folosite, respectiv cuțite, bâte, răngi - obiecte ce prezintă un pericol evident
pentru integritatea corporală a tuturor celor prezenți, durata și intensitatea tulburării
care au făcut necesară intervenția forțelor speciale pentru aplanarea scandalului
public și pentru protecția integrității fizice a persoanelor.
Totodată, s-a reținut că atitudinea violentă
a inculpatului O.I. a cauzat moartea victimei M.C., astfel că cele două infracțiuni
au fost reținute în concurs, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea,
respectiv cea aplicată pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prev.
de art. 183 C. pen.
În
ceea ce privește persoana inculpatului s-a reținut că acesta
nu este recidivist, faptele anterioare fiind săvârșite în minorat, astfel că s-a
menținut beneficiul liberării condiționate a pedepsei anterioare, avându-se în vedere
și faptul că revocarea acesteia nu putea influența cuantumul pedepsei aplicate în
cauză.
În
raport de criteriile arătate, făcând și aplicarea dispozițiilor
art. 320
1
C. proc. pen., instanța de fond a aplicat inculpatului O.I.
pedepse cu închisoarea, orientate însă spre minimul special prevăzut de lege, fără
a reține în beneficiul acestuia circumstanțe atenuante, așa cum a solicitat apărarea,
ci dând o eficiență sporită prevederilor art. 320
1
C. proc. pen., respectiv
atitudinii de recunoaștere a faptelor, apreciind că prin aceasta, raportat la complexitatea
cauzei, s-a redus substanțial timpul și implicit costurile care ar fi fost generate
de judecata în procedura obișnuită.
În
același sens, prima instanță a apreciat că, deși în mod legal
pot fi reținute și circumstanțele atenuante atunci când judecata are loc în baza
recunoașterii vinovăției, față de modul de săvârșire a faptelor și de natura infracțiunii
de ultraj la care au participat mai multe persoane în favoarea inculpatului nu pot
fi reținute circumstanțe atenuante judiciare întrucât atitudinea violentă a acestuia
nu se încadrează în descrierile legiuitorului cuprinse în art. 74 C. pen., iar atitudinea
sinceră de recunoaștere a faptelor a fost valorificată ca urmare a aplicării disp.
art. 320
1
C. proc. pen.
Prima instanță nu a reținut în favoarea
inculpatului nici circumstanțe atenuante legale, respectiv săvârșirea infracțiunii
sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de o provocare din
partea victimei, argumentând în acest sens că actul de provocare al victimei, invocat
de apărătorul inculpatului, era el însuși determinat de o provocare din partea inculpatului,
astfel că și comportarea victimei a fost valorificată tot în cuantumul pedepsei
aplicate inculpatului și orientată către minimul special prevăzut de lege.
Prin urmare, la individualizarea pedepselor
ce au fost aplicate inculpatului O.I., prima instanță a avut în vedere, conform
art. 72 C. pen., dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate
în partea specială a acestui cod, gradul concret de pericol social al fiecărei infracțiuni
săvârșite, evidențiat prin prisma circumstanțele reale - împrejurările în care au
fost comise, numărul inculpaților, dar și comportarea victimei și urmarea imediată
- decesul acesteia.
În
ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a
reținut atitudinea inculpatului care a declarat că este de acord cu sumele solicitate
de moștenitorii legali ai victimei și, având în vedere principiul disponibilității
părților ce guvernează acțiunea civilă, a dispus obligarea acestuia la plata despăgubirilor,
în cuantumul solicitat.
Totodată, prima instanță a reținut că faptele
inculpatului D.P. prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică,
precum și aceea că, în cursul urmăririi penale, la data de 06 august 2012, fiind
reaudiat în cauză, l-a favorizat pe inculpatul O.I., susținând în fața organelor
de urmărire penală, din cauza „remușcărilor” pe care le avea, că inculpatul O.I.
nu a participat la desfășurarea
conflictului,
precum și faptul că el i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței numitului
M.C., lovitură în urma căreia acesta din urmă a căzut pe asfalt, iar ulterior a
decedat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor
moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și favorizarea infractorului,
prev. de art. 321 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a)
C. pen. și art. 264 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În
temeiul textelor de lege indicate, instanța de fond a dispus
condamnarea inculpatului, la individualizarea pedepselor ținând cont de gradul de
pericol social ridicat al faptelor comise, împrejurările comiterii acestora, numărul
mare al agresorilor, dar și al victimelor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,
reținând regretul față de faptele săvârșite, faptul că are cinci copii în întreținere,
a recunoscut săvârșirea faptelor, astfel că instanța de fond s-a orientat la pedepse
spre minimul prevăzut de textele de lege.
În
raport de criteriile arătate și făcând în cauză și aplicarea
dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen., instanța de fond a aplicat inculpatului
pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special prevăzut de lege și într-un
cuantum apt spre a atinge scopul preventiv educativ al pedepsei, pentru infracțiunea
de ultraj stabilind o pedeapsă în cuantum egal cu cea aplicată inculpatului O.I.
pentru aceeași faptă, cu argumentarea că, în raport de derularea evenimentelor,
este greu de apreciat cine a inițiat conflictul.
Prima instanță a apreciat și că fapta inculpatului
S.C., prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea
art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia a dispus condamnarea
inculpatului.
La individualizarea pedepsei ce a fost
aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere, potrivit art. 72 C.
pen., dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în partea
specială a acestui cod, gradul concret de pericol social al infracțiunii săvârșite,
evidențiat prin prisma circumstanțele reale - împrejurările în care a fost comisă,
numărul inculpaților și părților vătămate, urmarea imediată - decesul uneia dintre
acestea, leziuni traumatice cauzate celorlalte părții vătămate care au necesitat
zile îngrijiri medicale, dar și prin circumstanțele personale ale inculpatului care
au avut o atitudine sinceră în faza cercetării judecătorești, regretând săvârșirea
faptelor, dar și comportarea victimei și a părților vătămate care au contribuit
la amploarea evenimentului.
În
raport de aceste considerente, raportat și la natura infracțiunii,
Tribunalul a aplicat o pedeapsă într-un cuantum orientat spre limita minimă prevăzută
de lege, dând valoare procesuală atitudinii inculpatului care a solicitat judecarea
cauzei pe baza recunoașterii vinovăției.
Și cu privire la inculpatul S.G.C. s-a
reținut că fapta acestuia prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea
publică întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor
moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 321
alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., text de lege
în baza cărora a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei aplicate,
instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., respectiv pericolul
social concret al faptelor săvârșite, circumstanțele reale care denotă gravitatea
faptei - inculpatul a făcut parte din grupul care a hotărât să se deplaseze la piață,
transportând cu autoturismul său o parte din persoanele participante, dar și circumstanțele
personale ale inculpatului, respectiv faptul că este integrat în societate, având
familie și domiciliu stabil, precum și limitele pedepsei prevăzute de lege, reduse
cu o treime potrivit art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului
B.M. prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică întrunește elementele
constitutive ale aceleiași infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1), (2) C. pen., cu
aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia s-a dispus
condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, în același cuantum ca și ceilalți
inculpați, avându-se în vedere aceleași criterii de individualizare cu privire la
natura faptei, modalitatea de săvârșire, rezultatul produs.
În
acest sens, s-a reținut că circumstanțele personale ale inculpatului
nu pot conduce la o altă individualizare a cuantumului pedepsei deoarece inculpatul
nu este la prima abatere de la lege, chiar dacă nu este recidivist, totodată, s-a
avut în vedere faptul că deși fusese atenționat de către organele abilitate cu menținerea
ordinii în zonă să se îndepărteze de locul conflictului, inculpatul nu a înțeles
să facă acest lucru, manifestându-și direct intenția de participare la conflict.
Restul circumstanțelor personale invocate
de inculpat, referitoare la faptul că are familie și loc de muncă și că nu a mai
suferit condamnări cu închisoarea au fost valorificate, ca și în cazul celorlalți
inculpați, prin cuantumul pedepsei aplicate, orientate către minimul special, dar
cu executare în regim privativ de libertate.
Deopotrivă, fapta similară a inculpatului
B.C.D., prin care s-a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică, a fost apreciată
ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri
și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1),
(2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., texte de lege în baza
cărora instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă
de libertate, la individualizarea acesteia avându-se în vedere gradul de pericol
social ridicat al faptelor comise prin violență, împrejurările comiterii acestora,
numărul mare al agresorilor și al victimelor, limitele de pedeapsă prevăzute de
lege, dar și regretul manifestat de inculpat față de faptele săvârșite, situația
familială a acestuia și faptul ocupării unui loc de muncă la momentul comiterii
faptei.
În
cazul tuturor celor șase inculpați, ca urmare a aplicării
unor pedepse principale cu închisoarea și având în vedere natura faptelor săvârșite
și circumstanțele producerii acestora, precum și persoana inculpaților, prima instanță,
în temeiul art. 71 C. pen. și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a interzis inculpaților, ca pedeapsă accesorie,
drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv
dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și
dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Totodată, în baza disp. art. 118 alin.
(1) lit. b) C. pen., Tribunalul a dispus confiscarea corpurilor delicte ridicate
de la locul faptei, respectiv: un cuțit și 5 corpuri contondente, iar conform
art. 38 C. proc. pen., disjungerea judecării cauzei penale și civile față de inculpatul
C.I.R.
Împotriva hotărârii primei instanțe,
în termen legal, au declarat apel Parchetul
de pe lângă Tribunalul Prahova, părțile civile M.F. și M.G. și inculpații O.I.,
D.P., S.C., S.G.C., B.M. și B.C.D.
În
motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova
a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul omisiunii aplicării disp.
art. 61 alin. (2) C. pen. privind revocarea liberării condiționate în cazul inculpatului
O.I., susținând că inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat în temeiul
disp. art. 183 C. pen. pentru o faptă săvârșită înainte de împlinirea duratei pedepsei
de 4 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 1440 din 18 iulie
2008 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 24/2009 a Curții
de Apel Ploiești, pedeapsă ce a fost executată în perioada 29 aprilie 2008 - 03
aprilie 2012, cu un rest de 208 zile închisoare, astfel încât se impunea aplicarea
dispozițiilor legale anterior menționate obligatorii.
De asemenea, Parchetul a criticat sentința
atacată sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaților
O.I. și D.P., susținând, în esență, că în raport de antecedentele penale ale acestora
și pluralitatea de infracțiuni, se impunea aplicarea unor sancțiuni mai aspre.
Părțile civile M.F. și M.G.
au criticat, la rândul lor, hotărârea instanței
de fond, în latură penală, susținând că pedeapsa aplicată inculpatului O.I. este
prea blândă în raport de atitudinea procesuală a acestuia.
În
argumentare, părțile civile au susținut că pe parcursul urmăririi
penale inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii, însă în timpul soluționării
în fond a cauzei, acesta și-a schimbat poziția procesuală și a solicitat aplicarea
disp. art. 320
1
C. proc. pen., dar, deși a recunoscut în totalitate pretențiile
formulate în latură civilă, nu a făcut niciun demers pentru a ajuta părinții victimei;
prin urmare, manifestarea sa de voință a reprezentat o simplă afirmație pentru a
beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Inculpatul O.I.
a criticat sentința atacată susținând că
instanța de fond a respins în mod netemeinic cererea sa de schimbare a încadrării
juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 321 alin. (1) și (2) C. pen., în
cea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., deși încadrarea juridică corectă a faptei
este cea invocată de apărare. Ca urmare, inculpatul a solicitat admiterea apelului,
desființarea, în parte, a sentinței atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii
de schimbare a încadrării juridice și condamnarea sa în temeiul disp. art. 322
alin. (1) C. pen., cu reținerea disp. art. 320
1
C. proc. pen.
Același inculpat a criticat hotărârea primei
instanțe și sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepselor ce i-au
fost aplicate, solicitând redozarea adecvată a acestora în raport de pericolul social
al faptelor și gradul de participație efectivă la activitate infracțională.
Și inculpații D.P., S.C., S.G.C., B.M.
și B.C.D. au criticat sentința atacată sub aspectul greșitei individualizări judiciare
a pedepselor ce le-au fost aplicate, solicitând reducerea acestora și schimbarea
modalității de executare, într-una neprivativă de libertate.
Prin decizia penală
nr. 80 din 18 aprilie 2013 a Curții de
Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, au fost admise
apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și de părțile civile
M.F. și M.G. împotriva sentinței penale nr. 1 din 04 ianuarie 2013 pronunțată de
Tribunalul Prahova, a fost desființează, în parte, în latură penală, sentința apelată,
iar în rejudecare:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă
de 5 ani închisoare aplicată inculpatului O.I. în pedepsele componente care au fost
majorate: de la 5 ani închisoare în temeiul disp. art. 183 C. pen. cu aplic.
art. 320
1
C. proc. pen., la 7 ani închisoare și de la 2 ani închisoare
în temeiul disp. art. 321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1)
lit. a) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen., la 3 ani închisoare.
Conform art. 61 alin. (2) C. pen. s-a revocat
beneficiul liberării condiționate cu privire la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare
aplicată inculpatului O.I. prin sentința penală nr. 1440 din 18 iulie 2008 a Judecătoriei
Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 24/2009 a Curții de Apel Ploiești,
executată în perioada 29 aprilie 2008 - 03 aprilie 2012 și