ÎCCJ, decizie (scj.ro #84780)

Litigiu având ca obiect drepturi stabilite

în favoarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare în

temeiul dispozițiilor pct.2 alin.(1) din Anexa IV/2 la Legea nr.330/2009 la trecerea acestora în rezervă sau direct în retragere. Instanța

competentă să-l judece.

Legea nr.330/2009

Codul de procedură

civilă – 1865, art.2 lit.c)

Legea nr.263/2010, art.153

lit.f)

Cuprins pe materii: Drept procesual civil

Indice alfabetic: cadre militare

Funcționari publici cu statut

special

Potrivit

dispozițiilor de la pct.2 alin.(1) din Anexa IV/2 la Legea nr.330/2009,  „La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la

încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cadrele militare,

polițiștii și funcționarii publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare pentru activitatea depusă, în

funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist,

funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare

și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine

publică și siguranța națională beneficiază de un

ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de

bază de încadrare net avut în luna schimbării poziției de

activitate…”.

Competența

de soluționare a litigiilor izvorâte din aplicarea acestor dispoziții

legale aparține, potrivit art.2 lit.c) din Codul de procedură

civilă – 1865 și art.153 lit.f) din Legea nr.263/2010, tribunalului,

ca instanță de litigii de muncă și asigurări sociale,

sumele cuvenite în temeiul  acestora având natura juridică a unui ajutor

social de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și

funcționarii publici cu statut special, la trecerea în rezervă sau

direct în retragere, iar nu a unor drepturi salariale cuvenite unor

funcționari publici în activitate, pentru a fi incidente dispozițiile

art.109 din Legea nr.188/1999.

Decizia nr. 2965 din 7 martie 2013

Notă:

Legea cadru

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

nr. 330/2009 a fost

abrogată

la data de 01 ianuarie 2011de Legea nr. 284/2010, publicată în  Monitorul

Oficial, nr. 877 din 28/12/2010.

Prin

acțiunea înregistrată la data de 31 mai 2012  pe rolul Tribunalului

Satu Mare, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, transpusă potrivit dispozițiilor art.99 din Regulamentul de

Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat

prin Hotărârea C.S.M. nr.352/2006 de la Secția civilă a aceleiași instanțe, reclamantul DDI a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Administrației și Internelor, obligarea acestuia la plata

drepturilor bănești cuvenite în temeiul prevederilor Anexei IV/2

pct.2 alin. (1) din Legea nr. 330/5.11.2009 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fondul publice, constând într-un ajutor egal cu 10

solde/salarii, precum și dobânzii legale aferente acestora de la data

scadenței și până la plata efectivă a acesteia.

Prin Sentința civilă nr.1617/CA din data de 4 aprilie

2012 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, Secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, in dosarul nr.

4548/83/2011*, s-a admis excepția necompetenței materiale a

tribunalului invocată din oficiu și s-a declinat în favoarea

Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă de contencios

administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei.

Pentru a pronunța această

sentință, tribunalul a constatat că prin prezenta acțiune

se solicită pretenții rezultate din aplicarea Legii nr.330/2009, în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor,

iar potrivit art.10 alin.(1) din Legea nr.554/2004, litigiile privind actele

administrative emise de autoritățile publice centrale sunt de

competența secției de contencios administrativ și fiscal a

curții de apel.

De asemenea, a reținut tribunalul și dispozițiile

art.3 pct.1 Cod procedură civilă potrivit cărora curțile de

apel judecă in primă instanță procesele și cererile in

materie de contencios administrativ privind actele autorităților

publice centrale, apreciind astfel că este competentă a

soluționa cauza Curtea de Apel Oradea.

Prin sentința nr.254/CA din data de 3

septembrie 2012  pronunțată de Curtea de Apel Oradea, Secția a

II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

pronunțată în dosarul cu numărul 4548/83/CA/2011* - P.I., s-a

admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Oradea,

Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competență

s-a dispus trimiterea cauzei Înaltei Curți de Casație și

Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel

a constatat că cererea formulată de către reclamant privind

obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești cuvenite în temeiul

Legii nr. 330/2009, reprezintă un litigiu de asigurări sociale, iar

competența aparține tribunalului in temeiul art.2 lit.c) Cod de

procedură civilă și art.153 lit.f) din Legea nr.263/2010.

Soluția Înaltei Curți asupra

conflictului negativ de competență

În

cauză, este necontestat că obiectul cererii cu care reclamantul a

învestit instanța de judecată îl formează solicitarea de

obligare la pârâtului la plata drepturilor cuvenite în temeiul Anexei IV/2

pct.2 alin.(2) din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice.

Într-adevăr,

potrivit dispozițiilor de la pct.2 alin.(1) din Anexa IV/2 la Legea nr.330/2009, în vigoare la data respectivă, „La trecerea în rezervă sau

direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept

la pensie, cadrele militare, polițiștii și funcționarii

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare pentru

activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar,

polițist, funcționar public cu statut special din sistemul

administrației penitenciare și personal civil în instituțiile

publice de apărare, ordine publică și siguranța

națională beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda

lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în

luna schimbării poziției de activitate astfel…”.

Or,

din interpretarea textului legal citat mai sus, rezultă că sumele

cuvenite au natura juridică a unui ajutor social de care beneficiază

cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu

statut special, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, iar nu a

unor drepturi salariale cuvenite unor funcționari publici în activitate,

pentru a fi incidente dispozițiile art.109 din Legea nr.188/1999.

Astfel

fiind, competența de soluționare a acestui litigiu aparține,

potrivit art.2 lit.c) din Codul de procedură civilă – 1865 și

art.153 lit.f) din Legea nr.263/2010, tribunalului, ca instanță de

litigii de muncă și asigurări sociale.