ÎCCJ, decizie (scj.ro #85111)

Avocat. Primire în profesie cu scutire de examen. Legea nr.51/1995, republicată , art.16 alin.(2) Potrivit art.16 alin.(2) din Legea nr.51/1995 privind privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, „la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen , titularul diplomei de doctor în drept și cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani”. Măsura refuzului primirii în profesia de avocat, cu scutire de examen, nu poate fi discreționară, iar când, în urma verificării, se constată că persoana care a formulat o atare cerere îndeplinește condițiile prevăzute de art.16 alin.(2) din Legea nr.51/1995, republicată, urmează a i se recunoaște dreptul legal de primire în profesie cu scutire de examen.

I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr.413 din 27 ianuarie 2005 Prin acțiunea înregistrată la data de 21 august 2002, reclamantul N.I. a solicitat, în contradictoriu cu Baroul de Avocați Bacău și Uniunea Națională a Barourilor din România, recunoașterea dreptului său prevăzut de art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995 și obligarea pârâților la plata sumei de 220 milioane daune morale și materiale. Curtea de Apel Bacău – Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.138 din 23 martie 2004, a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de Baroul de Avocați Bacău și a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, primirea în barou cu scutire de examen este o posibilitate, o facultate, iar nu o obligație condiționată doar de îndeplinirea unuia dintre criteriile prevăzute la lit.a) și b) ale aceluiași text, nelimitându-se la vechimea minimă în activități juridice. Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art.304 pct.8 și 9 C.proc.civ., susținând că instanța de fond a încălcat dispozițiile art.1, art.47 și art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, republicată, precum și dispoziții din Constituția României. Recursul este întemeiat.

Caracterul liber al profesiei de avocat presupune respectarea cadrului legal respectiv dispozițiile art.16 alin.(2) din Legea nr.51/1995, republicată, instanța de judecată fiind abilitată să constate că, în măsura în care dreptul recunoscut de lege există, el trebuie recunoscut și de către autoritatea publică, care nu poate refuza cererea de primire în profesia de avocat pe alte criterii decât cele consacrate prin textul legii. Potrivit art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, republicată, la cerere „poate fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, titularul diplomei de doctor în drept și cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani”.

Textul legal citat stabilește un drept față de persoanele care îndeplinesc și celelalte condiții de înscriere în avocatură și nu o posibilitate sau o facultate. Prevederea legală „poate fi primit în profesie” trebuie înțeleasă în sensul că dacă o persoană se află într-una din situațiile prevăzute de art.16 din lege și solicită primirea în profesia de avocat, cererea trebuie să fie admisă, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții. În speță, instanța de fond a soluționat cauza exclusiv pe baza avizului Baroului de Avocați Bacău și a deciziilor Comisiei Permanente, respectiv a Uniunii Naționale a Barourilor, fără să solicite dosarul pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare primirii în profesia de avocat cu scutire de examen.

Măsura refuzului primirii în profesia de avocat cu scutire de examen nu poate fi discreționară, iar când, în urma verificării, se constată îndeplinirea condițiilor legale de către persoana care a formulat o atare cerere, ea devine un drept care trebuie recunoscut legal. Recursul a fost admis, sentința civilă atacată a fost casată, iar cauza a fost trimisă, spre rejudecare, aceleiași instanțe, aceasta urmând a verifica dacă reclamantul îndeplinește condițiile de vechime, respectiv cele privind funcția avută, pe baza dosarului existent la Baroul de Avocați Bacău, în care se găsesc actele necesare efectuării unei aprecieri corecte, bazată exclusiv pe textul legal aplicabil în speță.