ÎCCJ, decizie (scj.ro #82730)

Încheiere de

respingere a cererii de repunere a cauzei pe rol. Necesitatea motivării

Încheierea de

respingere a cererii de repunere a cauzei pe rol,    suspendată

în condițiile art. 47 alin. 1 din  Legea nr. 10/2001, trebuie motivată,

sub sancțiunea nulității,  în  virtutea dispozițiilor art. 268 alin. 4

C.proc. civ.

Secția civilă, decizia nr.544 din  12 februarie 2002

Prin încheierea de ședință din 5 martie 2001 s-a dispus suspendarea judecării

cauzei la cererea reclamanților în baza dispozițiilor art.47 alin.1 din Legea

nr.10/2001.

La data de  7 iunie 2001, recurentele-reclamante S.E., S.M.M. și

recurentul-reclamant B.I. formulează  cerere de reluare a judecării

cauzei, motivând că, deși după suspendarea judecării apelului au întreprins

procedurile administrative prevăzute de Legea nr.10/2001, adresând notificările

necesare pârâților care posedă fiecare parte din imobilul revendicat, aceștia,

fie că nu au răspuns în termen notificărilor, fie că au dat un răspuns

nefavorabil, refuzând retrocedarea imobilului deținut.

Prin încheierea de ședință din 14 septembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel

Constanța, cererea de repunere a cauzei pe rol a fost respinsă de instanță,

fără a motiva temeiurile de fapt și de drept pentru care a dispus respingerea

cererii.

Recursul declarat de reclamanți este fondat.

Potrivit art.147 C.proc.civ. „dezbaterile urmate în ședință se vor trece în

încheierea de ședință care va fi semnată de judecători și de grefier” iar,

potrivit art.268 alin. 4 din același cod,   „orice dispoziție luată

de instanță prin încheiere va fi motivată”.

Încheierea de ședință este un act procedural  a cărui  importanță

deosebită  rezidă tocmai în consemnarea activității desfășurate la fiecare

termen de judecată. Încheierea de ședință trebuie să cuprindă aceleași elemente

ca orice hotărâre judecătorească, adică practicaua, sau partea introductivă,

considerentele sau motivarea și dispozitivul.

Considerentele trebuie să fie concise, dar redactate de așa natură încât să-i

confere instanței de control judiciar posibilitatea de a aprecia asupra

desfășurării în condiții legale a procesului civil și de a verifica legalitatea

măsurilor dispuse și consemnate în dispozitivul încheierii.

Se constată că, în speță, deși prin încheierea de ședință recurată a fost

respinsă cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de

reclamanți,  instanța nu a motivat în nici un fel respingerea cererii,

făcând imposibilă verificarea legalității acestei măsuri de către instanța de

control judiciar.

Așa fiind, se admite recursul, se casează încheierea de ședință din 14

sepembrie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția civilă,  și se

trimite cauza aceleiași instanțe în vederea rejudecării cererilor de repunere

pe rol a dosarului formulată de recurenții-reclamanți.