ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84904)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84904) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Spor de risc pentru

manipulare armament. Personal al Administrației Naționale a

Penitenciarelor.

Neîndeplinirea

condițiilor

legale pentru acordarea acestui spor.

Legea

nr

. 138/1999,

art

.

26 alin. (2)

OMJ

nr

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Index alfabetic: armament

Administrația Națională a

Penitenciarelor

unitate a sistemului penitenciar

Potrivit dispozițiilor OMJ

nr

anexa 6 emis în aplicarea

art

. 26 alin. (2) din Legea

nr

. 138/1999 privind salarizarea și alte

drepturi ale personalului militar din instituțiile de apărare, ordine

publică și siguranță națională, personalul care

lucrează în condiții de pericol, beneficiază de un spor de

până la 16% din solda lunară, dacă execută ori

participă nemijlocit la operațiuni de depozitare, manipulare și

examinare a munițiilor în depozitele de armament ale unităților,

sau dacă este numit prin ordin de zi pe unitate să execute

casări de muniții.

Faptul

că reclamanții, angajați ai Administrației Naționale a

Penitenciarelor realizează în principal activități de pază

și escortă, și doar în subsidiar o activitate de predare-primire

a armamentului la ieșirea din schimb într-o unitate a sistemului

penitenciar, fără ca unitatea respectivă să constituie un

depozit de armament, face ca sporul prevăzut de acest ordin, să nu le

fie aplicabil.

ICCJ, Secția contencios

administrativ și fiscal,  decizia

nr

. 210

din

20 ianuarie 2009

Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, prin sentința

nr

. 1003 din 26

martie 2008 a respins acțiunea formulată de Sindicatul

„Frăția” Jilava, în contradictoriu cu pârâții Administrația

Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul de Maximă

Siguranță  București – Jilava, intimații chemați

în garanție Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și

Finanțelor, precum și cu

intervenienta

Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, având ca

obiect obligarea pârâților la acordarea sporului de pericol de până

la 16% începând cu aprilie 2003, în temeiul

art

. 26

din Legea

nr

. 13/1999,

art

.

70 și urm. din Legea

nr

. 168/1999, Ordinul MJ

nr

. 945/C/2003 și dispozițiile Codului Muncii.

Prima instanță a reținut că, în conformitate cu

art

. 26 din Legea

nr

. 138/1999,

personalul militar și civil care lucrează în condiții de pericol

în unitățile de fabricare, experimentare, analiză, depozitare a

munițiilor, pulberilor, explozibililor și substanțelor toxice

speciale sau care execută operațiuni de depozitare, dezamorsare,

manipulare, examinare ori neutralizare a acestora, beneficiază de un spor

pentru condiții periculoase de muncă diferențiat în funcție

de gradul de pericol și de timpul lucrat în aceste locuri, calculat la

solda lunară, respectiv la salariul de bază.

Anexa 6 la OMJ

nr

. 945/C/2003, elaborată în

aplicarea acestui text de lege, prevede că  personalul care

lucrează în condiții de pericol beneficiază de un spor de

până la 16% din solda lunară, dacă execută ori participă

nemijlocit la operațiuni de depozitare  manipulare și examinare

a munițiilor în depozitele de armament ale unităților, sau

dacă este numit prin ordin de zi pe unitate să execute casări de

muniții.

Persoanele pentru care s-a introdus acțiunea realizează doar

predarea-primirea armamentului la intrarea/ieșirea în/din schimb într-o

unitate a sistemului penitenciar, care nu are ca obiect de activitate

operațiunile enumerate de text și nu prezintă

caracteristicile  unui depozit de armament. Aceste persoane au îndeplinit

în principal activități de pază și escortă și

doar în subsidiar activități de distribuire  a muniției

care nu fac parte din cele care determină acordarea sporului solicitat,

enumerate în textul de lege invocat ca temei legal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Sindicatul

„Frăția” Jilava, invocând motivul de

nelegalitate

prevăzut de

art

. 304 pct.9

C.proc.civ

.,

în dezvoltarea căruia a susținut că prima instanță a

interpretat textul de lege în mod

neconform

cu

spiritul  și litera sa, dincolo de voința legiuitorului,

reținând în mod greșit că acesta vizează doar personalul

care lucrează în unitățile de fabricare, experimentare,

analiză, depozitare, dezamorsare, examinare ori neutralizare a munițiilor,

pulberilor, explozivilor, respectiv în instituții care au ca principal

obiect de activitate astfel de operațiuni.

În opinia recurentului, salariaților pentru care a acționat în

justiție le sunt  aplicabile prevederile

art

.

26 din Legea

nr

. 138/1999 și

art

.

22 din O.G.

nr

. 64/2006, întrucât acordarea sporului

este condiționată doar de felul muncii și condițiile în

care  este desfășurată, nu de statutul de depozit al

angajatorului, iar din adeverința depusă (f.36) rezultă

fără echivoc faptul că aceștia au

desfășurat  activități de pază și de

distribuire a muniției către personalul din cadrul penitenciarului.

Recursul nu este fondat.

Analizând actele dosarului, motivul de recurs invocat și examinând cauza

sub toate aspectele, conform

art

. 304

1

C.proc.civ

., Înalta Curte a constatat că

hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea și interpretarea

corectă a dispozițiilor legale incidente în materie, având în vedere

considerentele în continuare arătate.

Dreptul solicitat este reglementat de

art

. 26 din

Legea

nr

. 138/1999 privind salarizarea și alte

drepturi al personalului militar din instituțiile publice de apărare,

ordine publică și siguranță națională.

Acest text de lege prevede, la alin. (1), că personalul civil care

lucrează în condiții de pericol în unitățile de fabricare,

experimentare, analiză sau depozitare a munițiilor, pulberilor,

explozivilor, sau care execută operațiuni de depozitare, dezamorsare,

manipulare, examinare, neutralizare a acestora, beneficiază de un spor

pentru condiții periculoase de muncă, diferențiat în

funcție de gradul de pericol și timpul efectiv lucrat în aceste

locuri, calculat la solda lunară, respectiv la salariul de bază,

astfel: pentru locuri de muncă și operațiuni deosebit de

periculoase 37-50%; pentru locuri de muncă și operațiuni foarte

periculoase 16-30%; pentru locuri de muncă sau operațiuni periculoase

până la 16%.

Potrivit dispozițiilor alineatului (2) al aceluiași text, locurile de

muncă sau operațiunile periculoase diferențiate în funcție

de  gradul de pericol pe care îl reprezintă, procentul

corespunzător fiecărui loc de muncă sau operațiune precum

și alte reglementări se stabilesc prin ordin al ministrului sau al

conducătorului instituției centrale.

Rezultă din aceste prevederi legale că legiuitorul a înțeles

să lase la latitudinea ministrului de resort sau a conducătorului

unității centrale stabilirea, în concret, a locurilor de muncă

și a categoriilor de operațiuni de operațiuni pentru care se

acordă acest spor.

Prin Ordinul ministrului justiției

nr

.

945/C/2003, anexa 6, s-a prevăzut că  beneficiază de sporul

de până la 16% din solda lunară numai personalul care participă

nemijlocit la operațiuni periculoase de depozitare, manipulare și

examinare a munițiilor în depozitele de armament ale

unităților  sau care a fost numit prin ordin de zi pe unitate

să  execute casări de muniție.

Cum din actele cauzei a rezultat cu certitudine că personalul în

discuție  nu îndeplinește aceste condiții, realizând, în

principal, activități de pază și escortă, iar, în

subsidiar, doar predarea-primirea armamentului fără ca unitatea

respectivă să constituie un depozit de armament, prima

instanță a reținut în mod corect netemeinicia

acțiunii,  hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea

corectă a legii.

În consecință, în temeiul

art

. 312 alin.(1)

C.proc.civ

., recursul a fost respins ca

nefondat

.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2621/2009
de contencios administrativ conform art. 109 din Legea nr. 188/1999. Prin sentința civilă nr. 2188/9 septembrie 2008 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile prescripției dreptului l
ÎCCJ 2012-10-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3866/2012
ării sporurilor începând cu luna mai 2006. Consideră reclamanții că, în calitate de funcționari publici în cadrul Penitenciarului Spital București - Jilava în perioada solicitată au dreptul potrivit O.M.J. nr. 945/C din 2 aprilie 2003, dat
ÎCCJ 2008-11-20
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4210/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 septembrie 2006 pe rolul Tribunalului București, reclamantul Sindicatul F.J. a chemat în jud
ÎCCJ 2011-01-12
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 105/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr.1565 din 30 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de re
ÎCCJ 2008-12-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4789/2008
e art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 293/2004 și art. 2 alin. (1) din Anexa 1 a Ordinului Ministrului Justiției nr. 945/C/2003, care recunosc dreptul personalului din penitenciare și centre de reeducare la sporul pentru condiții deoseb
Sursă