ÎCCJ, decizie (scj.ro #83260)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83260) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Răspunderea administratorului. Introducerea
acțiunii după încetarea mandatului
Legea nr.31/1990 a societăților comerciale,
reglementând și răspunderea administratorilor își propune să protejeze
interesele asociaților și implicit ale societății, instituind prezumția
răspunderii organelor de conducere ale societății comerciale – în speță ale
administratorului – chiar după încetarea mandatului acestora, fie prin ajungere
la termen fie prin cesionarea părților sociale aflate în societate pentru
actele și faptele prejudiciabile aduse societății pe timpul exercitării
mandatului, în condițiile art.70 și urm. din lege.
(Înalta Curte de Casație și
Justiție Secția comercială decizia nr.1603 din 13 mai 2008)
Prin cererea înregistrată pe
rolul Judecătoriei Bacău reclamantul V.D, în contradictoriu cu pârâții O.M.,
O.I.D., C.C., C.D., SC L.C. SRL și S.C., a solicitat instanței ca prin
hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de
vânzare – cumpărare autentificat și
la Biroul Notarului
Public
S.Șt.U
.,
repunerea părților în situația anterioară, nulitatea absolută a contractului de
vânzare – cumpărare autentificat
la Birou Notar
Public M.L., repunerea părților în situația
anterioară și obligarea părților la plata cheltuielilor de judecată.
În
motivarea cererii se arată că în baza primului contract de vânzare – cumpărare
pârâta S.C. a înstrăinat garsoniera din strada M.H. nr.2 declarând că este
asociat unic al SC L.C. SRL, deși în realitate ca, și reclamantul era asociat
în cote egale iar reclamantul avea calitatea de administrator al
societății,
și, ca atare vânzarea s-a
făcut de un neproprietar, fără mandat expres din partea celuilalt asociat și
administrator al societății.
Mai
arată reclamantul că, în ceea ce privește al doilea contract de vânzare –
cumpărare, acesta a fost încheiat cu fraudă la lege, în timpul litigiului, de
pârâții O.M. și O.E. în favoarea pârâților C., tocmai pentru a nu fi puși în
situația anterioară.
Tribunalul
Bacău, Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr.89
din 2 martie
2007 a
admis excepțiile lipsei
calității procesuale active, a lipsei de interes pe cale de consecință a
respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale active.
Împotriva acestei sentințe
au declarat apel reclamantul V.D. și pârâta SC L.C. SRL Bacău, criticând-o
pentru
nelegalitate
și
netemeincie
.
Apelantul reclamant a
susținut că, în mod greșit s-au admis cele două excepții întrucât, față de
obiectul său, acțiunea putea fi promovată de oricine, iar pe de altă parte el,
în calitate de fost asociat al SC L.C. SRL, are un drept de creanță față de
societate pentru partea ce îi revenea din imobilul înstrăinat.
Apelanta pârâtă a susținut,
de asemenea, că cele două excepții au fost admise în mod greșit întrucât la
data încheierii primului contract reclamantul avea calitatea de administrator
al societății și este posibilă o acțiune în răspunderea sa pentru imobilul
ieșit din patrimoniul societății.
În urma admiterii acțiunii
imobilul s-ar fi întors în patrimoniul societății iar reclamantul ar fi putut
solicita contravaloarea părților sociale.
A mai precizat apelanta
pârâtă că, având interes, reclamantul are și calitate procesuală activă
întrucât, la data primei înstrăinări, era administratorul societății.
Curtea de Apel Bacău, Secția
comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr.102 din 25
septembrie
2007, a
respins ca nefondate ambele
apeluri, instanța de control judiciar reținând, în esență, că instanța de fond
a pronunțat o soluție legală și temeinică sub aspectul celor două excepții
invocate de părți.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs reclamantul V.D. și pârâta SC L.C. SRL Bacău, criticând-o
pentru
nelegalitate
.
Înalta Curte, examinând
decizia
recurată
prin prisma criticilor formulate,
constată că recursurile sunt întemeiate, pentru motivele ce se vor arăta.
La data încheierii primului
contract de vânzare – cumpărare reclamantul își exercita funcția de
administrator, mandatul acestuia încetând la data încheierii actului adițional
nr.2
la Statutul
societății, autentificat
sub nr.991 din 25 iunie 2003 - aspecte corect reținute de ambele instanțe.
Legea nr.31/1990 a societăților comerciale,
reglementând și răspunderea administratorilor își propune să protejeze
interesele asociaților și implicit ale societății, instituind prezumția
răspunderii organelor de conducere ale societății comerciale – în speță ale
administratorului – chiar după încetarea mandatului, acestora să fie prin
ajungere la termen fie prin cesionarea părților sociale deținute în societate
pentru actele și faptele prejudiciabile aduse societății pe timpul exercitării
mandatului, în condițiile art.70 și urm. din evocatul act normativ.
Rezultă, așadar, că o acțiune
în răspunderea administratorului justifică, din partea reclamantului un interes
legitim, actual, personal și direct în promovarea acțiunii în constatarea
nulității celor două contracte de vânzare – cumpărare.
Așadar, cum reclamantul a
dovedit un interes în promovarea acțiunii el s-a și legitimat procesual.
Pentru aceste motive, Înalta
Curte a admis ambele recursuri a casat decizia
recurată
și sentința apelată și a trimis cauza tribunalului pentru judecarea pe fond a
acțiunii.