ÎCCJ, decizie (scj.ro #83260)

Răspunderea administratorului. Introducerea acțiunii după încetarea mandatului Legea nr.31/1990 a societăților comerciale, reglementând și răspunderea administratorilor își propune să protejeze interesele asociaților și implicit ale societății, instituind prezumția răspunderii organelor de conducere ale societății comerciale – în speță ale administratorului – chiar după încetarea mandatului acestora, fie prin ajungere la termen fie prin cesionarea părților sociale aflate în societate pentru actele și faptele prejudiciabile aduse societății pe timpul exercitării mandatului, în condițiile art.70 și urm. din lege. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.1603 din 13 mai 2008) Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău reclamantul V.D, în contradictoriu cu pârâții O.M., O.I.D., C.C., C.D., SC L.C.

SRL și S.C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat și la Biroul Notarului Public S.Șt.U ., repunerea părților în situația anterioară, nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat la Birou Notar Public M.L., repunerea părților în situația anterioară și obligarea părților la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii se arată că în baza primului contract de vânzare – cumpărare pârâta S.C. a înstrăinat garsoniera din strada M.H. nr.2 declarând că este asociat unic al SC L.C. SRL, deși în realitate ca, și reclamantul era asociat în cote egale iar reclamantul avea calitatea de administrator al societății, și, ca atare vânzarea s-a făcut de un neproprietar, fără mandat expres din partea celuilalt asociat și administrator al societății.

Mai arată reclamantul că, în ceea ce privește al doilea contract de vânzare – cumpărare, acesta a fost încheiat cu fraudă la lege, în timpul litigiului, de pârâții O.M. și O.E. în favoarea pârâților C., tocmai pentru a nu fi puși în situația anterioară. Tribunalul Bacău, Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr.89 din 2 martie 2007 a admis excepțiile lipsei calității procesuale active, a lipsei de interes pe cale de consecință a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale active. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul V.D. și pârâta SC L.C. SRL Bacău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie . Apelantul reclamant a susținut că, în mod greșit s-au admis cele două excepții întrucât, față de obiectul său, acțiunea putea fi promovată de oricine, iar pe de altă parte el, în calitate de fost asociat al SC L.C.

SRL, are un drept de creanță față de societate pentru partea ce îi revenea din imobilul înstrăinat. Apelanta pârâtă a susținut, de asemenea, că cele două excepții au fost admise în mod greșit întrucât la data încheierii primului contract reclamantul avea calitatea de administrator al societății și este posibilă o acțiune în răspunderea sa pentru imobilul ieșit din patrimoniul societății. În urma admiterii acțiunii imobilul s-ar fi întors în patrimoniul societății iar reclamantul ar fi putut solicita contravaloarea părților sociale. A mai precizat apelanta pârâtă că, având interes, reclamantul are și calitate procesuală activă întrucât, la data primei înstrăinări, era administratorul societății.

Curtea de Apel Bacău, Secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr.102 din 25 septembrie 2007, a respins ca nefondate ambele apeluri, instanța de control judiciar reținând, în esență, că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică sub aspectul celor două excepții invocate de părți. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul V.D. și pârâta SC L.C. SRL Bacău, criticând-o pentru nelegalitate . Înalta Curte, examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursurile sunt întemeiate, pentru motivele ce se vor arăta. La data încheierii primului contract de vânzare – cumpărare reclamantul își exercita funcția de administrator, mandatul acestuia încetând la data încheierii actului adițional nr.2 la Statutul societății, autentificat sub nr.991 din 25 iunie 2003 - aspecte corect reținute de ambele instanțe.

Legea nr.31/1990 a societăților comerciale, reglementând și răspunderea administratorilor își propune să protejeze interesele asociaților și implicit ale societății, instituind prezumția răspunderii organelor de conducere ale societății comerciale – în speță ale administratorului – chiar după încetarea mandatului, acestora să fie prin ajungere la termen fie prin cesionarea părților sociale deținute în societate pentru actele și faptele prejudiciabile aduse societății pe timpul exercitării mandatului, în condițiile art.70 și urm. din evocatul act normativ. Rezultă, așadar, că o acțiune în răspunderea administratorului justifică, din partea reclamantului un interes legitim, actual, personal și direct în promovarea acțiunii în constatarea nulității celor două contracte de vânzare – cumpărare.

Așadar, cum reclamantul a dovedit un interes în promovarea acțiunii el s-a și legitimat procesual. Pentru aceste motive, Înalta Curte a admis ambele recursuri a casat decizia recurată și sentința apelată și a trimis cauza tribunalului pentru judecarea pe fond a acțiunii.