ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3907/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC S.G. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata A.N.C.O.M., anularea procesului-verbal privind calculul dobânzilor, penalităților de întârziere sau a altor sume prevăzute în titlul executoriu reprezentat de decizia Președintelui A.N.C.O.M. nr. 345 din 18 mai 2009, precum și a acestui titlul executoriu. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că atât procesul-verbal, cât și decizia menționate sunt lovite de nulitate absolută, întrucât au fost emise pentru fapte care nu există, în condițiile în care societatea și-a achitat toate obligațiile către A.N.C.O.M., datele solicitate fiind transmise în mod corect și la timp.

Prin întâmpinarea formulată la data de 12 octombrie 2009, pârâta a invocat excepția de necompetență materială a instanței și excepția tardivității cererii de anulare a deciziei Președintelui A.N.C.O.M. nr. 345 din 18 mai 2009. Prin sentința civilă nr. 3890 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Suceava, s-a admis excepția de necompetență materială a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 22/2002. În ședința publică din data de 10 decembrie 2009, Curtea a admis cererea pârâtei și a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 165 C. proc. civ., disjungerea capătului de cerere având ca obiect anularea procesului-verbal de calcul al dobânzilor și penalităților de întârziere, având în vedere că cererea de anulare a deciziei nr. 345 din 18 mai 2009 se afla în stare de judecată.

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității acțiunii, având ca obiect anularea deciziei nr. 345 din 18 mai 2009 emisă de Președintele A.N.C.O.M. Curtea a constatat că aceasta este întemeiată, dispunând respingerea acțiunii ca tardiv formulată. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că dispozițiile din O.U.G. nr. 22/2009 privind înființarea A.N.C.O.M. precizează că deciziile cu caracter individual pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare. În cauză însă decizia nr. 345 din 18 mai 2009 privind sancționarea reclamantei, i-a fost comunicată acesteia la data de 28 mai 2009, iar acțiunea având ca obiect anularea acesteia a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 25 august 2009, după expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a formulat recurs reclamanta SC S.G. SRL Suceava, susținând în esență următoarele: Instanța de fond a dispus în mod nelegal, în conformitate cu art. 165 C. proc. civ., disjungerea cauzei și judecarea în mod separat a capetelor de cerere. Consideră recurenta că admiterea excepției tardivității este nelegală deoarece nu s-a contestat decizia Președintelui A.N.C.O.M. nr. 345/2009 pe calea O.U.G. nr. 22/2009, ci s-a precizat că s-a invocat constatarea nulității absolute a deciziei motivat de faptul că s-a încălcat flagrant legea, iar fapta nu există. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ.

A.N.C.O.M. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Înalta Curte, analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate cu art. 304 1 C. proc. civ., constată că recursul nu este fondat. În ceea ce privește disjungerea cererii privind contestația la executare formulată de reclamanta-recurentă împotriva deciziei A.N.C.O.M. nr. 345 din 18 mai 2009, se reține că prin sentința civilă nr. 3890 din 14 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în Dosar nr. 7113/314/2009, s-a dispus declinarea competenței și trimiterea pentru soluționarea cauzei la Curtea de Apel București. Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac a recursului în 5 zile de la pronunțare, conform art. 158 alin. (3) C. proc.

civ. [raportat la art. 303 alin. (1) C. proc. civ.]. Așa fiind, această chestiune nu poate fi verificată și analizată pe calea prezentului recurs. În ceea ce privește aplicarea art. 12 din O.U.G. nr. 22/2009 se reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că acțiunea este tardivă, aceasta fiind introdusă după expirarea termenului de 30 de zile de la comunicare. Nu poate fi primită susținerea recurentei privind invocarea nulității absolute a deciziei nr. 345/2009, întrucât în materia contenciosului administrativ nu există distincție între nulitatea relativă și nulitatea absolută a unui act administrativ, iar introducerea acțiunii în termenul prevăzut de lege este cerută de art. 12 alin. (5) din O.U.G.

nr. 22/2009, fiind o condiție de admisibilitate a acțiunii. Prin urmare, reclamanta-recurentă a fost decăzută din dreptul de a introduce acțiunea, fiind tardivă. În consecință, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive care să ducă la modificarea sau casarea sentinței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC S.G. SRL Suceava împotriva sentinței civile nr. 4420 din 10 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2010.