ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3907/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC S.G. SRL a solicitat, în contradictoriu

cu intimata A.N.C.O.M., anularea procesului-verbal privind calculul dobânzilor,

penalităților de întârziere sau a altor sume prevăzute în titlul executoriu reprezentat

de decizia Președintelui A.N.C.O.M. nr. 345 din 18 mai 2009, precum și a acestui

titlul executoriu.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că atât procesul-verbal, cât și decizia menționate sunt lovite

de nulitate absolută, întrucât au fost emise pentru fapte care nu există, în condițiile

în care societatea și-a achitat toate obligațiile către

A.N.C.O.M., datele solicitate

fiind transmise în mod corect și la timp.

Prin întâmpinarea formulată

la data de 12 octombrie 2009, pârâta a invocat excepția de necompetență materială

a instanței și excepția tardivității cererii de anulare a deciziei Președintelui

A.N.C.O.M.

nr. 345 din 18 mai 2009.

Prin sentința civilă

nr. 3890 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Suceava, s-a admis excepția

de necompetență materială a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare

a cauzei în favoarea Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor art. 12

alin. (2) din O.U.G. nr. 22/2002.

În ședința publică din

data de 10 decembrie 2009, Curtea a admis cererea pârâtei și a dispus, în temeiul

dispozițiilor art. 165 C. proc. civ., disjungerea capătului de cerere având ca obiect

anularea procesului-verbal de calcul al dobânzilor și penalităților de întârziere,

având în vedere că cererea de anulare a deciziei nr. 345 din 18 mai 2009 se afla

în stare de judecată.

Examinând cu prioritate,

potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității acțiunii,

având ca obiect anularea deciziei nr. 345 din 18 mai 2009 emisă de Președintele

A.N.C.O.M. Curtea a constatat că aceasta este întemeiată, dispunând respingerea

acțiunii ca tardiv formulată.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța a reținut că dispozițiile din O.U.G. nr. 22/2009 privind înființarea

A.N.C.O.M. precizează că deciziile cu caracter individual pot fi atacate în termen

de 30 de zile de la comunicare.

În cauză însă decizia

nr. 345 din 18 mai 2009 privind sancționarea reclamantei, i-a fost comunicată acesteia

la data de 28 mai 2009, iar acțiunea având ca obiect anularea acesteia a fost înregistrată

pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 25 august 2009, după expirarea termenului

de 30 de zile prevăzut de lege.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a formulat recurs reclamanta

SC S.G. SRL Suceava,

susținând în esență următoarele:

Instanța de fond a dispus

în mod nelegal, în conformitate cu art. 165 C. proc. civ., disjungerea cauzei și

judecarea în mod separat a capetelor de cerere.

Consideră recurenta că

admiterea excepției tardivității este nelegală deoarece nu s-a contestat decizia

Președintelui A.N.C.O.M. nr. 345/2009 pe calea O.U.G. nr. 22/2009, ci s-a precizat

că s-a invocat constatarea nulității absolute a deciziei motivat de faptul că s-a

încălcat flagrant legea, iar fapta nu există.

În drept, cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

A.N.C.O.M. a formulat

întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, analizând

cererea de recurs prin prisma motivelor invocate, normele legale incidente în cauză,

precum și în conformitate cu art. 304

1

C. proc. civ., constată că recursul

nu este fondat.

În ceea ce privește disjungerea

cererii privind contestația la executare formulată de reclamanta-recurentă împotriva

deciziei A.N.C.O.M. nr. 345 din 18 mai 2009, se reține că prin sentința civilă

nr. 3890 din 14 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în Dosar nr. 7113/314/2009,

s-a dispus declinarea competenței și trimiterea pentru soluționarea cauzei la Curtea

de Apel București.

Această sentință a rămas

definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac a recursului în 5 zile

de la pronunțare, conform art. 158 alin. (3) C. proc. civ. [raportat la art. 303

alin. (1) C. proc. civ.].

Așa fiind, această chestiune

nu poate fi verificată și analizată pe calea prezentului recurs.

În ceea ce privește aplicarea

art. 12 din O.U.G. nr. 22/2009 se reține că în mod corect instanța de fond a apreciat

că acțiunea este tardivă, aceasta fiind introdusă după expirarea termenului de 30

de zile de la comunicare.

Nu poate fi primită susținerea

recurentei privind invocarea nulității absolute a deciziei nr. 345/2009, întrucât

în materia contenciosului administrativ nu există distincție între nulitatea relativă

și nulitatea absolută a unui act administrativ, iar introducerea acțiunii în termenul

prevăzut de lege este cerută de art. 12 alin. (5) din O.U.G. nr. 22/2009, fiind

o condiție de admisibilitate a acțiunii.

Prin urmare, reclamanta-recurentă

a fost decăzută din dreptul de a introduce acțiunea, fiind tardivă.

În consecință, în conformitate

cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat, neexistând

motive care să ducă la modificarea sau casarea sentinței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC S.G. SRL Suceava împotriva sentinței civile nr. 4420 din 10 decembrie 2009

a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 septembrie 2010.