ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84592)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84592) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Interceptarea

convorbirilor efectuate prin telefon. Art.195 C.pen. Confecționarea ilegală de

mijloace  specifice de interceptare a comunicațiilor.  Art.19 din Legea

nr.51/1991

Confecționarea unor dispozitive de interceptare a convorbirilor telefonice,

în scopul ascultării acestora pentru a verifica fidelitatea unei soții

constituie infracțiunea prevăzută  în art.195 sau, după caz, complicitate

la această infracțiune, iar nu infracțiune de confecționare de mijloace

specifice  de interceptare a comunicațiilor prevăzută de Legea nr.51/1991.

Secția

penală, decizia nr.1492 din 25 martie 2003

Tribunalul Ialomița, prin sentința penală nr.143 din 17 mai 2000, a

achitat pe inculpatul D.C. în conformitate cu art.11 pct.2 lit.a

raportat la art.10 alin.1 lit.b

1

C.proc.pen., pentru infracțiunea

prevăzută în art.19 teza a II-a  din Legea nr.51/1991 privind siguranța

națională.

În baza art.18

1

alin.3  raportat la art.91 C.pen. a aplicat

inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii.

Instanța a reținut că, în  ianuarie 1997, D.C., care bănuia că soția sa

este  infidelă,  a solicitat inculpatului să-i construiască un

dispozitiv pentru a intercepta convorbirile telefonice ale acesteia. Inculpatul

a fost de acord și a confecționat un sistem de interceptare a convorbirilor

telefonice pe care l-a instalat în locuința lui D.C. și timp de  3 luni a

înregistrat convorbirile telefonice.

Întrucât problemele conjugale ale acestuia nu erau clarificate, D.C. a cumpărat

de la inculpat un microfon cu emițător care putea capta semnale acustice pe o

rază de 30 m.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr.599 din 20

septembrie 2002, a respins apelurile declarate de procuror și de inculpat.

Recursul declarat de inculpat este

fondat.

Trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută în art.19

teza a II-a din Legea nr.51/1991 privind siguranța națională, ca și concluzia

primei instanțe și a celei de apel, că această infracțiune subzistă, sunt

greșite.

Infracțiunea prevăzută în art.19 din Legea nr.51/1991 are drept conținut

inițierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri

informative care pot aduce atingere siguranței naționale, sprijinirea în orice

mod a acestora sau aderarea la ele, deținerea, confecționarea sau folosirea

ilegală de mijloace specifice de interceptare a comunicațiilor, precum  și

culegerea și transmiterea de informații cu caracter secret ori confidențial,

prin orice mijloace, în afara cadrului legal.

Elementul material al infracțiunii prevăzute în art.19 teza a II-a din Legea

nr.51/1991 îl constituie, deci, deținerea, confecționarea sau folosirea ilegală

de mijloace specifice de interpretare a comunicațiilor, iar urmarea imediată

constă în producerea unei stări de pericol pentru siguranța națională,

subiectul pasiv al infracțiunii  fiind statul.

În raport cu aceste elemente ce caracterizează infracțiunile privitoare la

siguranța națională,  fapta inculpatului de a construi cele două sisteme

cu ajutorul cărora s-au interceptat convorbirile telefonice ale soției lui

D.C., a fost încadrată greșit în prevederile art.19 teza a II-a din Legea

nr.51/1991, întrucât nu s-a produs o stare de pericol pentru  siguranța

națională de natură să pericliteze ordinea de drept și drepturile cetățenilor.

Activitatea infracțională a inculpatului trebuia încadrată drept complicitate

la infracțiunea prevăzută în art.26 raportat la art.195 C.pen. care constă,

între altele, în interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin

telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanță, fără

drept.

Această infracțiune este îndreptată contra persoanei, iar nu contra statului,

urmarea imediată constând în crearea unei stări contrarii celei de asigurare a

secretului convorbirilor, fiind lezată astfel libertatea de a comunica.

În raport cu cele ce preced, recursul declarat de inculpat a fost admis, s-au

casat hotărârile atacate cu privire la încadrarea juridică a faptei care a fost

schimbată în sensul arătat, iar cauza a fost trimisă primei instanțe pentru a

se conforma prevederilor art.286 alin.2 C.proc.pen. privind necesitatea

plângerii prealabile a persoanei vătămate.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-01-25
0,94
ÎCCJ, Secția penală
de a construi cele două sisteme cu ajutorul cărora s-au interceptat convorbirile telefonice ale soției lui D.C., a fost încadrată greșit în prevederile art. 19 teza a II-a din Legea nr. 51/1991, întrucât nu s-a produs o stare de pericol pen
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #146175)
obținut informații despre persoana vătămată B. nu avea nicio legătură cu menținerea securității naționale. Așadar, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A. nu întrunește eleme
ÎCCJ 2003-06-05
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2706/2003
executării pedepsei. În baza art. 118 lit. a), b) și e) C. pen., a dispus confiscarea specială a bunurilor (dispozitive, echipamente de interceptare, componente electronice), ce-au folosit la săvârșirea infracțiunii ori a căror deținere est
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86506)
rul autorităților, din moment ce reglementa în detaliu procedura de autorizare a interceptărilor comunicărilor, de transcriere și certificare a înregistrărilor astfel obținute. În plus, a subliniat că era atributul instanței, în fața căreia
ÎCCJ 2008-10-14
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3228/2008
re era necesară o anume pregătire tehnică și oricum nu poate constitui temei pentru a se reține că inculpatul S.O. este cel care a confecționat dispozitivul sau că a cunoscut la ce urma să fie folosit. Curtea reține de asemenea, că nu poate
Sursă