ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 727/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 194/ C de la 2 februarie 2010, Tribunalul Brașov, s ecția comercială și de contencios administrativ, a respins cererea formulată de reclamanta SC R. SRL în contradictoriu cu pârâta SC E.U.R.C. SRL, cu motivarea că, în contractul nr. 170 din 19 aprilie 2008 încheiat între părți nu există stipulații referitoare la achiziționarea de către reclamantă, în prealabil comenzilor făcute de pârâtă, de la furnizorul său, a mărfurilor despre care se aprecia de către vânzător că vor fi comandate de cumpărător, fiind astfel lipsită de relevanță relația comercială dintre reclamantă și propriul furnizor, precum și faptul că aceasta a achiziționat de la furnizor cantitățile de marfa pe care le comandase.

Prin aceeași hotărâre s-a respins și cererea reconvențională formulată de pârâta SC E.U.R.C. SRL în contradictoriu cu reclamanta SC R. SRL, reținându-se că nu au fost identificate de către expert plățile efectuate de pârâta-cumpărătoare peste cantitățile de marfa livrate și ridicate de la reclamanta-vânzătoare. Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin încheierea de ședință de la 1 iunie 2010, a luat act de faptul că apelanta SC E.U.R.C. SRL nu s-a conformat dispoziției instanței de face dovada timbrării cererii de apel, iar prin decizia nr. 61/Ap de la 18 iunie 2010, a respins apelul reclamantei SC R. SRL, a admis apelul declarat de pârâta SC E.U.R.C.

SRL, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a constatat încetarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 170 din 19 aprilie 2008 ca urmare a denunțării unilaterale și a dispus obligarea pârâtei reconvenționale SC R. SRL la plata sumei de 188.130,22 lei, menținând celelalte dispoziții din sentință, apreciindu-se că nu se poate reține culpa pârâtei pentru neplata sau neridicarea produselor, devenind astfel incidente dispozițiile contractuale referitoare la denunțarea unilaterală; cu privire la cererea reconvențională, Curtea a constatat că valoarea totală a mărfurilor livrate efectiv este de 2.421.245,13 lei, iar valoarea totală a plăților este de 2.609.375, 35 lei, situație în care pârâta-r econvențională va fi obligată la plata diferenței achitate în plus peste valoarea totală a mărfurilor livrate efectiv.

Împotriva acestor hotărâri, reclamanta SC R. SRL a declarat recurs, solicitând, cu privire la încheierea recurată, admiterea recursului, modificarea acesteia, admiterea excepției de anulare a apelului declarat împotriva cererii reconvenționale în sensul anulării apelului SC E.U.R.C. SRL și, referitor la fondul cauzei, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului formulat de vânzătoarea SC R. SRL, rezilierea contractului din culpa exclusivă a societății cumpărătoare SC E.U.R.C. SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 25.000 lei reprezentând despăgubiri conform contract și respingerea apelului formulat de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

In argumentarea motivelor de recurs, reclamanta arată că instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și a interpretat greșit contractul nr. 170 din 19 aprilie 2008, invocând drept motive de nelegalitate dispozițiile art. 304 punctele 7, 8 și 9 C. proc. civ. Înalta Curte, examinând cu prioritate cererea de renunțare la judecata recursului, constată următoarele : Potrivit art. 246 C. proc. civ., reclamantul poate oricând să renunțe la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă (...) Așadar, renunțarea poate interveni inclusiv în recurs, situație în care, în conformitate cu dispozițiile art. 246 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea reclamantei la judecata recursului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanta SC R. SRL Brașov împotriva încheierii de la 1 iunie 2010 și a deciziei nr. 61/A de la 18 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17/ februarie 2011.