ÎCCJ, decizie (scj.ro #86784)

Recurs declarat împotriva unei încheieri, ce constituie o

hotărâre irevocabilă, prin care s-a respins cererea de sesizare a

Curții Constituționale cu o excepție de

neconstituționalitate. Admisibilitate.

Cuprins pe materii :

Drept procesual civil. Căi extraordinare de atac.

Recurs. Încheiere de respingere a cererii de sesizare a Curții

Constituționale.

Index alfabetic :

Excepție de neconstituționalitate.

- Hotărâre

irevocabilă.

- Cale de atac.

- Recurs.

- Admisibilitate.

- Accesul liber la justiție.

Legea nr. 47/1992 : art. 29,

Legea nr.168/1999 : art. 55, art. 56

A admite că, încheierea prin

care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale,

nu poate fi atacată cu recurs pentru faptul că aceasta încheiere este

practicaua unei hotărâri irevocabile, înseamnă a contraveni

rațiunii pentru care a fost reglementată posibilitatea

exercitării căii de atac împotriva unei astfel de încheieri.

Or, în condițiile în care,

conform art. 29 din Legea nr. 47/1992, o persoană nu poate sesiza direct

Curtea Constituțională cu o excepție de

neconstituționalitate, ci doar prin intermediul instanței de

judecată în fața căreia a fost ridicată, rațiunea

pentru care au fost edictate prevederile art. 29 alin.(6) a fost tocmai aceea

de a supune controlului judiciar încheierile prin care s-a respins cererea de

sesizare a Curții Constituționale, indiferent de momentul la care

aceste încheieri sunt pronunțate și independent de natura litigiului,

ca o garanție suplimentară a liberului acces la justiție.

ICCJ, Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia civilă nr. 3205 din

20 mai 2008



Prin sentința civilă nr. 17 din 15 aprilie 2008, Curtea de Apel

Galați, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale

a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A.M. S.A.

Galați în contradictoriu cu Sindicatul „Solidaritatea” al

Siderurgiștilor Galați și a dispus suspendarea continuării

grevei declanșate de pârât pe termen de 30 de zile de la data

pronunțării hotărârii.

Prin încheierea pronunțată la

același termen de judecată și care

constituie practicaua sentinței  civile nr. 17

din 15 aprilie 2008, Curtea de Apel Galați a respins ca inadmisibilă

cererea pârâtului de sesizare a Curții Constituționale cu

soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 din Legea 168/1999.

Pentru a pronunța soluția

menționată sub aspectul cererii de sesizare a Curții

Constituționale, instanța a reținut că, potrivit art.29

alin.(6) din Legea nr.47/1992 republicată, instanța de judecată

competentă este abilitată prin lege să verifice îndeplinirea

condițiilor prealabile sesizării Curții Constituționale

și s-a considerat că această condiție nu este îndeplinită.

Împotriva sentinței civile nr. 17 din

15 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în termen

legal, Sindicatul „Solidaritatea” al Siderurgiștilor Galați a

declarat recurs, solicitând ca, în conformitate cu dispozițiile art. 312

alin.(3) din C.proc.civ., să se dispună casarea sentinței

recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe

în vederea reluării judecății de la momentul invocării

excepției de neconstituționalitate, dar cu respectarea

dispozițiilor legale, în sensul admiterii cererii de sesizare a

Curții Constituționale a României în vederea soluționării

acesteia.

În motivarea recursului, recurentul

susține că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate

prevăzute de art. 29 alin.(1)-(3) din Legea nr. 47/1992 și că

instanța de fond, respingând ca "inadmisibilă"

excepția de neconstituționalitate, pe alte considerente decât cele

prevăzute în mod strict și limitativ de către legiuitor, a

încălcat normele procedurale incidente, ceea ce face ca, în temeiul

dispozițiilor art. 105 alin.(2) din C.proc.civ., încheierea atacată

să fie nulă absolut, ca și toate actele procedurale ulterioare

întrucât acestea nu pot avea o existență de sine

stătătoare.

Se arată totodată că, în conformitate cu dispozițiile art.

29 alin.(5) din

Legea 47/1992, de la momentul invocării

excepției de neconstituționalitate și

până la pronunțarea Curții

Constituționale în legătură cu respectiva excepție,

instanța avea obligația de a suspenda judecata pricinii.

În drept s-au invocat dispozițiile

art. 304 pct. 5, pct.7, pct.8 și pct.9 C. proc. civ .

Intimata S.C. A.M. S.A. Galați a invocat excepția

inadmisibilității recursului declarat și excepția lipsei de

interes în promovarea recursului.

Excepția inadmisibilității recursului este susținută

prin argumentul că sentința Curții de Apel Galați a fost

pronunțată potrivit procedurii speciale prevăzute de art. 55

și art. 56 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de

muncă, iar potrivit art. 56 alin.(2) din acest act normativ,

hotărârea are un caracter irevocabil, nefiind susceptibilă de a fi

atacată cu recurs.

Se arată că, deși art. 29

alin. (6) din Legea nr. 47/1992 prevede calea de atac a recursului împotriva

încheierii prin care este respinsă cererea de sesizare a Curții

Constituționale, aceste prevederi trebuie coroborate cu cele cuprinse în

art. 56 alin. (2) din Legea nr. 168/1999, potrivit cărora hotărârile

pronunțate în cererile de suspendare a grevei au caracter irevocabil.

Având în vedere caracterul unitar al unei hotărâri

judecătorești,  în condițiile în care instanța s-a

pronunțat prin aceeași hotărâre atât asupra cererii de sesizare

a Curții Constituționale, cât și asupra fondului cauzei,

recursul promovat numai în privința soluției cu privire la cererea de

sesizare a Curții Constituționale în condițiile art. 29 alin.

(6) din Legea nr. 47/1992, este inadmisibil.



În ceea ce privește excepția lipsei de interes, intimata arată

că o condiție de admisibilitate pentru exercitarea oricărei căi

de atac o reprezintă interesul in promovarea acesteia, respectiv folosul

practic urmărit în cazul în care hotărârea recurată ar fi

desființată.

În cauză, un astfel de folos practic nu mai există deoarece

sentința civilă

sus menționată și-a epuizat efectele.

Hotărârea de suspendare a grevei și-a încetat efectele încă din

data de 16 aprilie 2008, când Tribunalul Galați a pronunțat o

sentință prin care a dispus încetarea grevei ca fiind nelegală.

Încă din acel moment greva a încetat, suspendarea acesteia a rămas

fără obiect, astfel încât condiția privind interesul actual al

recurentului - pârât nu este îndeplinită.

În aplicarea prevederilor art. 137

C.proc.civ., Înalta Curte a soluționat cu prioritate excepțiile

invocate.

În ceea ce privește excepția de

inadmisibilitate a recursului declarat, Înalta Curte reține că,

potrivit art. 29 alin.(6) din Legea 47/1992, „dacă excepția de

neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, fiind

contrară prevederilor alin.(1), alin.(2) sau alin.(3), instanța

respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții

Constituționale.

Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la

instanța imediat superioară,

în termen de 48 de ore de la

pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”

Prin dispozițiile legale

menționate, recunoscând posibilitatea atacării cu recurs a încheierii

prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a

Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de

nelegalitate, legiuitorul a determinat nu numai instanța căreia îi

revine competența de a soluționa recursul, ci a admis și

posibilitatea exercitării acestei căi de atac împotriva unei astfel

de încheieri, fără nici o distincție cu privire la natura hotărârii

ce se pronunță asupra fondului în respectivul litigiu.

A admite că în ipoteza în care

încheierea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții

Constituționale nu poate fi atacată cu recurs pentru faptul că

acea încheiere este practicaua unei hotărâri irevocabile, înseamnă a

contraveni rațiunii pentru care a fost reglementată posibilitatea

exercitării căii de atac împotriva unei astfel de încheieri. Or, în

condițiile în care, conform art. 29 din Legea 47/1992, o persoană nu

poate sesiza direct Curtea Constituțională cu o excepție de

neconstituționalitate, ci doar prin intermediul instanței de

judecată în fața căreia a fost ridicată, rațiunea

pentru care au fost edictate prevederile art. 29 alin.(6) a fost tocmai aceea

de a supune controlului judiciar încheierile prin care s-a respins cererea de

sesizare a Curții Constituționale, indiferent de momentul la care

aceste încheieri sunt pronunțate și independent de natura litigiului,

ca o garanție suplimentară a liberului acces la justiție.

Prin urmare, Înalta Curte a respins ca

nefondată excepția de inadmisibilitate a recursului declarat.

Excepția lipsei de interes este

însă fondată.

Interesul, ca și condiție de

exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul practic

urmărit prin inițierea actului de procedură și trebuie

să existe nu numai la declanșarea procedurii judiciare, ci pe

întreaga durată de desfășurare a procesului, ori de câte ori se

promovează o forma procedurală care intră în conținutul

acțiunii civile.

În aplicarea acestei reguli, interesul

trebuie să existe și la momentul exercitării unei căi de

atac.

Or, în cauză, sentința

civilă nr. 17 din 15 aprilie 2008 și-a epuizat efectele prin

împlinirea termenului pentru care s-a dispus suspendarea continuării

grevei declanșate de pârât.

Prin urmare, sesizarea Curții

Constituționale cu soluționarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr.168/1999 și

suspendarea judecării pricinii până la soluționarea acestei

excepții nu ar mai reprezenta pentru recurent nici un folos practic

câtă vreme, împlinindu-se termenul stipulat în hotărâre, aceasta

și-a produs efectele, iar soluția pe care o conține nu mai poate

fi influențată de eventuala soluție a Curții

Constituționale în legătură cu excepția de neconstituționalitate

invocată de recurent.

În consecință, față de

considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 312 C.proc.civ., a respins

recursul ca lipsit de interes.