ÎCCJ, decizie (scj.ro #84506)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84506) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Furt.
Tâlhărie.
Încadrare juridică
Cuprins pe materii:
Drept penal.
Partea specială.
Infracțiuni contra
patrimoniului.
Furtul calificat.
Tâlhăria
Indice alfabetic:
Drept penal
- Furt calificat
- Tâlhărie
C.
pen.,
art.
208, art.
209 alin.
(1)
lit
. a)
și
e),
art
.
211 alin.
(2)
lit
. c), alin. (2
1
)
lit
.
a)
Agresarea polițistului în timpul exercitării funcțiunii și în legătură cu
actele îndeplinite de el, urmată de însușirea unor lucruri aparținând acestuia,
căzute pe jos în timpul agresiunii, nu constituie infracțiunea de tâlhărie, ci
aceea de furt, din lipsa intenției de folosire a violenței în scopul săvârșirii
sustragerii.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr.
3307 din 16 iunie 2004
Prin sentința penală nr.
44 din 12 februarie 2004,
Tribunalul Bihor a condamnat pe inculpații T.T. și C.M. pentru săvârșirea
infracțiunilor de ultraj prevăzută în art.
239 alin.
(2)
și
(3) C. pen.
și
de
tâlhărie prevăzută în art.
211 alin.
(2)
lit
. c)
și
alin. (2
1
)
lit
. a) C. pen.
Instanța a reținut că, la 20 august 2003, în timp ce partea vătămată H.O.,
polițist aflat în misiune, efectua controlul unui autoturism, a fost insultat
și lovit de inculpați până la pierderea cunoștinței. În continuare inculpații,
văzând stația de emisie-recepție și o pereche de cătușe, aparținând părții
vătămate,
ce
căzuser
ă
pe drum, le-au însușit și apoi le-au
aruncat.
Prin decizia penală nr.
64 din 6 aprilie 2004, Curtea
de Apel
Oradea
a respins apelurile inculpaților.
Recursurile declarate de inculpați sunt
fondate,
încadrarea juridică dată faptei de sustragere în prevederile art.
211 C. pen.
fiind
greșită.
Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, după încetarea actelor de
violență inculpatul C.M., văzând stația și cătușele pe
jos
,
le-a luat și le-a dat inculpatului T.T., după care au părăsit locul faptei.
În raport cu această stare de fapt, se constată că actele de violență nu
realizează acțiunea adiacentă din conținutul elementului material al laturii
obiective
a
infracțiunii complexe de tâlhărie, acestea
nefiind săvârșite pentru comiterea furtului, ci în legătură cu exercitarea
funcției de polițist de către partea vătămată.
Hotărârea de a însuși lucrurile menționate aparținând acesteia a fost luată de
inculpați ulterior săvârșirii actelor de violență, în momentul în care, voind
să
părăsească locul faptei, le-au văzut căzute pe drum.
Așa fiind, încadrarea corectă a acestei fapte în drept este
aceea
de furt calificat prevăzută în art.
208 raportat
la art.
209 alin.
(1)
lit
.
a
) și e) C. pen., text de lege în baza căruia, după
admiterea recursurilor și casarea hotărârilor atacate, s-a dispus condamnarea
inculpaților.