ÎCCJ, decizie (scj.ro #84532)

Înșelăciune. Cupoane pentru agricultură. Prejudiciu

Cuprins pe materii

: Drept penal. Partea

specială. Înșelăciunea. Drept procesual penal. Partea generală. Obiectul

acțiunii civile. Despăgubiri

Indice alfabetic

: Drept penal. Drept

procesual penal

-

Înșelăciune

-

Despăgubiri

C. pen.,

art. 215 alin. (5)

C. proc. pen

., art. 14 alin. (3)

și (4)

În cazul cumpărării de la producători a unor cupoane pentru agricultură, cu un

preț inferior valorii lor nominale, fără livrarea în contul acestora de bunuri necesare

agriculturii și fără prestarea unor servicii specifice, valoarea cupoanelor nu

poate fi recuperată de la stat prin băncile abilitate; în atare caz

cumpărătorul ilicit al cupoanelor trebuie să restituie bugetului de stat

valoarea nominală a acestora, cu dobânzile aferente, chiar dacă în urma unor

contabilizări fictive în evidențele firmei proprii a achitat TVA și impozit pe

profit către stat.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr.

5206 din 13 octombrie 2004

Prin sentința penală nr. 211 din 27 octombrie 2003 a

Tribunalului Bistrița-Năsăud, inculpata N.G. a fost condamnată, între altele,

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (1)

și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice

din prevederile art. 215 alin. (1), (2) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că inculpata, în

calitate de  administrator la SC „D.C.” Bistrița-Năsăud, în perioada

1999-2000 a achiziționat de la diferite persoane fizice un număr de

272.749  cupoane pentru agricultură în valoare de 28.588.900.000 de lei,

pentru care a întocmit facturi și centralizatoare fictive în sensul că ar fi

livrat 936,2  tone îngrășăminte chimice și 863,7 tone folie polietilenă

agricultorilor în schimbul cupoanelor.

Pe baza acestor acte fictive inculpata a obținut decontarea

cupoanelor   prin  băncile comerciale, acestea recuperând banii

de la Ministerul Agriculturii și Alimentației care finanța de la bugetul

statului contravaloarea bunurilor și  serviciilor ce puteau fi achitate cu

aceste cupoane.

Instanța a reținut că inculpata a plătit pentru cupoanele

cumpărate suma de 26.588.422.000 de lei și a obținut un profit brut de

2.000.478.000 de lei prin decontarea cupoanelor la valoarea nominală de

28.588.900.000 lei.

Din profitul brut realizat, inculpata a înregistrat în

contabilitate venituri pentru care a plătit 130.787.553 de lei T.V.A. și

impozit pe profit în sumă de 9.283.290 de lei , în total 140.070.843 de lei,

astfel că prejudiciul cauzat bugetului de stat se diminuează cu aceste sume.

Prin decizia penală nr. 97 din 23 martie 2004 a Curții de

Apel  Cluj,   apelurile declarate de procuror, partea civilă

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Mediului precum și de inculpată au fost

respinse.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs procurorul și

partea civilă.

Recursurile sunt fondate.

Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor

dosarului rezultă  că instanțele au reținut corect starea de fapt și

vinovăția inculpatei, dar au stabilit greșit cuantumul prejudiciului

cauzat  bugetului de stat, cu consecința încadrării juridice

necorespunzătoare  a infracțiunii de înșelăciune comise.

Este de necontestat că inculpata nu putea obține  în mod legal decontarea

cupoanelor cumpărate direct de la agricultori la sume inferioare

contravalorii  lor, și că nu a desfășurat nici o activitate care să o

îndreptățească la primirea acestora, nelivrând bunuri și neprestând servicii

care să poată fi achitate cu cupoane pentru agricultură; ea a încălcat, astfel,

O.U.G. nr. 219 din 29 decembrie 1999, potrivit căreia cupoanele pot fi

utilizate ca mijloc de plată pentru procurarea de materiale și servicii numai

în cadrul tranzacțiilor comerciale directe între beneficiarii de cupoane și

furnizorii producători sau distribuitorii autorizați ai acestora.

Prin urmare, inculpata neavând calitatea de furnizor care să fi livrat

beneficiarilor de cupoane bunuri sau să le fi prestat servicii, nu putea

pretinde de la agențiile bancare contravaloarea cupoanelor în posesia cărora a

intrat ilegal, vânzarea - cumpărarea de cupoane pentru agricultori fiind

interzisă.

Ca atare, de vreme ce  activitatea de decontare a tuturor cupoanelor a

avut un caracter ilicit, întreaga sumă de bani încasată prin inducerea în

eroare a agențiilor bancare reprezintă pagubă reală cauzată părții civile care

finanța, de la bugetul statului, contravaloarea cupoanelor pentru agricultori.

Întrucât, deci, întreaga sumă de bani a fost încasată prin inducerea în eroare

a părții civile, aceeași sumă trebuie să fie restituită de inculpată, fiind

fără relevanță că ar fi achitat obligații fiscale către stat (TVA și impozit pe

profit), de vreme ce operațiile în contabilitate sunt fictive.

Pentru aceste considerente, recursurile declarate de procuror și de partea

civilă au fost admise, s-au casat hotărârile atacate, încadrarea juridică a

infracțiunii de înșelăciune a fost schimbată prin aplicarea art. 215 alin. 5 C.

pen. și s-a dispus condamnarea inculpatei potrivit noii încadrări și obligarea

ei la plata întregii sume, la care se adaugă dobânda legală.