ÎCCJ, decizie (scj.ro #82967)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82967) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contract
de leasing. Poliță de asigurare a bunului închiriat. Producerea
riscului asigurat. Calitate procesuală activă în promovarea
acțiunii în daune
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura
contencioasă
Index alfabetic: acțiune în pretenții
- calitate procesuală activă
- contract de asigurare
- contract de leasing
- finanțator
C. civ., art. 969-970
În
situația promovării unei acțiuni în despăgubiri,
utilizatorul (n.r. - parte în contractul de leasing) nu are legitimitate
procesuală, în condițiile în care finanțatorul nu a cesionat
drepturile derivând din contract și nici nu l-a împuternicit pe acesta
să promoveze o acțiune în despăgubiri împotriva
societății de asigurări, finanțatorul fiind beneficiarul
poliței de asigurare și titularul acțiunii în despăgubire.
Secția
comercială, Decizia nr. 77 din 12 ianuarie 2011
Prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamanta Societatea
Agricolă S. a chemat în judecată pe pârâta Societatea de Asigurare
A.T., Sucursala Giurgiu, solicitând instanței să dispună
obligarea pârâtei la plata sumei de 277.500 lei reprezentând contravaloarea
bunului asigurat, respectiv un tractor marca Landini DTI 180 Top 4 WD, care la
data de 14 noiembrie 2006 a fost distrus datorită unui incendiu.
Prin
sentința civilă nr. 392 din 17 decembrie 2009 pronunțată de
Tribunalul Giurgiu a fost admisă acțiunea formulată de
recurenta Societatea Agricolă S., pârâta Societatea de Asigurare A.T.,
Sucursala Giurgiu, fiind obligată să plătească
contravaloarea bunului asigurat, respectiv suma asigurată de 277.500 lei.
Împotriva
sentinței 392/209 pronunțată de Tribunalul Giurgiu a formulat
apel pârâta Societatea de Asigurare A.T., Sucursala Giurgiu, apel ce a fost
admis prin decizia 378 din 17 ianuarie 2010 de Curtea de Apel București.
În
consecință, sentința nr.3927/2009 a Tribunalului Giurgiu a fost
schimbată în tot, iar acțiunea formulată de reclamanta
Societatea Agricolă S. a fost respinsă ca fiind formulată de o
persoană fără calitate procesuală activă.
În
motivarea deciziei pronunțate, Curtea de Apel București a
reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă
întrucât nu există identitate între reclamant și cel care este
titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. Temeiul
pretențiilor reclamantei îl reprezintă contractul de asigurare în
care societatea reclamantă nu este beneficiar al poliței, ci
finanțatorul din contractul de leasing A. A/S Danemarca.
Împotriva
deciziei comerciale nr. 378/2010 pronunțată de Curtea de Apel
București a formulat recurs reclamanta Societatea Agricolă S.
În
dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a prezentat pe larg situația de fapt arătând că, în mod
greșit, instanța de apel a reținut lipsa calității procesuale
active a reclamantei în condițiile în care contractul de asigurare a luat
ființă prin voința sa juridică, raportul juridic creat dând
naștere la drepturi și obligații doar între părțile
sale.
Finanțatorul
nu mai este parte în contractul de asigurare dându-și acordul ca
utilizatorul să facă toate demersurile pentru recuperarea sumei
asigurate ca urmare a producerii riscului asigurat.
Intimata
pârâtă Societatea de Asigurare A.T., Sucursala Giurgiu, a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat având în
vedere că recurentul reclamant are calitate de utilizator în contractul de
leasing, fără să existe o prealabilă cesiune a dreptului de
a promova acțiunea în numele și în interesul finanțatorului SC
A. Danemarca.
Analizând
sentința recurată în raport de criticile formulate, în limitele
controlului de legalitate, s-a constatat că recursul este nefondat.
Recurenta
a indicat ca temei de drept al recursului dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei recurate din
perspectiva textului de lege evocat. Ca urmare, vor fi analizate global
aspectele privind interpretarea greșită a contractului de asigurare
și a contractului de leasing precum și modul aplicare a
dispozițiilor legale incidente în cauză.
Este de
necontestat că recurenta reclamantă, în calitate de utilizator, a
încheiat cu A. A/S Danemarca, în calitate de finanțator, contractul de
leasing nr. 72/2004 având ca obiect un tractor Landini Legend DTI 180 TOP 4 WP.
Potrivit
art. 6.1 din contract, finanțatorul va contracta, iar utilizatorul va
menține în vigoare pe cheltuiala sa o poliță de asigurare.
Primele de asigurare, potrivit art. 6.1. și art. 6.2., urmează a fi
plătite de utilizator. Recurenta reclamantă a încheiat polița de
asigurare cu intimata pârâtă în raport de obligațiile contractuale
stabilite în contractul de leasing, iar faptul că riscul asigurat s-a
produs nu-i conferă calitatea procesuală pentru promovarea
acțiunii în despăgubiri împotriva societății de asigurare,
titularul acestei acțiuni fiind finanțatorul care era proprietarul
exclusiv al bunului asigurat.
Prin
dispozițiile art. 6.1 din contractul de leasing, contract încheiat în
condițiile art. 969-970 C. civ., părțile au prevăzut
că: „Finanțatorul este beneficiarul poliței de asigurare”.
Una
dintre condițiile pentru ca o persoană fizică sau juridică
să devină parte în procesul civil și pentru exercitarea
acțiunii civile o constituie calitatea procesuală.
Ca urmare,
instanța de apel, în mod corect, a interpretat dispozițiile legale în
raport de contractul de leasing și polița de asigurare reținând
că reclamanta nu are legitimitate procesuală în condițiile în
care finanțatorul nu a cesionat drepturile derivând din contract și
nici nu a împuternicit pe reclamantă să promoveze o acțiune în
despăgubiri împotriva societății de asigurări,
finanțatorul fiind beneficiarul poliței de asigurare și
titularul acțiunii în despăgubire.
În consecință, nefiind incidente în cauză
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul
dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins ca nefondat
recursul formulat de reclamanta Societatea Agricolă S. împotriva deciziei
comerciale nr. 378 din 17 iunie 2010 a Curții de Apel București,
Secția a V-a comercială.