ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 77/2011

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, sub nr. 2481/122/2008 reclamanta SA S., a chemat în judecată pe pârâta SA A.Ț., sucursala Giurgiu, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 277.500 lei reprezentând contravaloarea bunului asigurat, respectiv un tractor care la data de 14 noiembrie 2006 a fost distrus datorită unui incendiu. Prin sentința civilă nr. 392 din 17 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu a fost admisă acțiunea formulată de recurenta SA S., pârâta SA A.Ț., sucursala Giurgiu, fiind obligată să plătească contravaloarea bunului asigurat, respectiv suma asigurată cu 277.500 lei.

Împotriva sentinței nr. 392/209, pronunțată de Tribunalul Giurgiu a formulat apel pârâta SA A.Ț., sucursala Giurgiu, apel ce a fost admis prin decizia 378 din 17 ianuarie 2010 de Curtea de Apel București. În consecință sentința nr. 3927/2009 a Tribunalului Giurgiu a fost schimbată în tot, iar acțiunea formulată de reclamanta SA S., a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. În motivarea deciziei pronunțate, Curtea de Apel București, a reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă întrucât nu există identitate între reclamant și cel care este titularul dreptului din raortul juridic dedus judecății. Temeiul pretențiilor reclamantei îl reprezintă contractul de asigurare în care societatea reclamantă nu este beneficiar al poliței ci finanțatorul din contractul de leasing SC A. AS Danemarca.

Împotriva deciziei comerciale nr. 378/2010 pronunțată de Curtea de Apel București a formulat recurs reclamanta SA S. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta prezintă pe larg situația de fapt arătând că în mod greșit instanța de apel a reținut lipsa calității procesuale active a reclamantei în condițiile în care contractul de asigurare a luat ființă prin voința sa juridică, raportul juridic creat dând naștere la drepturi și obligații doar între părțile sale. Finanțatorul nu mai este parte în contractul de asigurare dându-și acordul ca utilizatorul să facă toate demersurile pentru recuperarea sumei asigurate ca urmare a producerii riscului asigurat.

Intimata pârâtă SA A.Ț., sucursala Giurgiu, a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat având în vedere că recurentul reclamant are calitate de utilizator în contractul de leasing, fără să existe o prealabilă cesiune a dreptului de a promova acțiunea în numele și în interesul finanțatorului SC A. AS Danemarca. Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate se constată că recursul este nefondat. Recurenta a indicat ca temei de drept al recursului dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. dar nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei recurate din perspectiva textului de lege evocat. Ca urmare vor fi analizate global aspectele privind interpretarea greșită a contractului de asigurare și a contractului de leasing precum și modul aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.

Este de necontestat că recurenta reclamantă în calitate de utilizator a încheiat cu SC A. AS Danemarca în calitate de finanțator, contractul de leasing din 2004 având ca obiect un tractor. Potrivit art. 6.1 din contract, finanțatorul va contracta, iar utilizatorul va menține în vigoare pe cheltuiala sa o poliță de asigurare. Primele de asigurare, potrivit art. 6.1. și art. 6.2. urmează a fi plătite de utilizator. Recurenta reclamantă a încheiat polița de asigurare cu intimata pârâtă în raport de obligațiile contractuale stabilite în contractul de leasing, iar faptul că riscul asigurat s-a produs nu-i conferă calitatea procesuală pentru promovarea acțiunii în despăgubiri împotriva societății de asigurare, titularul acestei acțiuni fiind finanțatorul care era proprietarul exclusiv al bunului asigurat.

Prin dispozițiile art. 6.1 din contractul de leasing, contract încheiat în condițiile art. 969 – art. 970 C. civ., părțile au prevăzut că: „Finanțatorul este beneficiarul poliței de asigurare”. Una dintre condițiile pentru ca o persoană fizică sau juridică să devină parte în procesul civil și pentru exercitarea acțiunii civile o constituie calitatea procesuală. Ca urmare, instanța de apel în mod corect a interpretat dispozițiile legale în raport de contractul de leasing și polița de asigurare reținând că reclamanta nu are legitimitate procesuală în condițiile în care finanțatorul nu a cesionat drepturile derivând din contract și nici nu a împuternicit pe reclamantă să promoveze o acțiune în despăgubiri împotriva societății de asigurări, finanțatorul fiind beneficiarul poliței de asigurare și titularul acțiunii în despăgubire.

În consecință, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta SA S. împotriva deciziei comerciale nr. 378 din 17 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SA S. împotriva deciziei comerciale nr. 378 din 17 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2011.