ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 712/2012

Ședința publică de la 15 februarie 2012 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, se constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. 3869/86/2010, reclamanta SC T. SA Suceava, a chemat în judecată pe pârâții M.S. și P.S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța în cauză să constate dreptul de proprietate al SC T. SA asupra terenului în suprafață totală de 1.554.771,5 m 2 și a clădirilor aferente. De asemenea, s-a solicitat să se facă mențiunea că terenurile și clădirile identificate în acțiune sunt proprietatea SC T. SA, fiind aduse cu acest titlu, la constituirea societății, astfel încât în baza hotărârii să poată face procedurile de publicitate imobiliară (intabulare).

Prin sentința nr. 3780 din 18 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Suceava a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de SC T. SA Suceava. În motivarea sentinței, instanța a reținut, în esență, că în cazul unui contract de societate, voința asociaților joacă un rol important în constituirea societății, asociații având posibilitatea să decidă asupra organizării și funcționării, iar în lipsa unui acord de voință expres nu se poate reține voința valabil exprimată având în vedere H.G. nr. 104/2002 și art. 1 - 2 din O.U.G. nr. 78/2010. Prin decizia comercială nr. 46/2011, pronunțată de Curtea de Apel Suceava a fost admis apelul declarat de reclamanta S.C. T. S.A. Suceava, împotriva sentinței nr. 3780/2010 pronunțată de Tribunalul Suceava, a fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC T. SA Suceava.

Astfel, s-a constatat că reclamanta este proprietara suprafeței de 1.553.054 m.p. teren, înscrisă în Certificatul de Atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr. 6726 din 2 februarie 2001 emis de Ministerul Industriei și Resurselor. A fost respinsă ca lipsită de interes cererea de constatare a dreptului de proprietate asupra clădirilor aferente suprafeței de 1.553.054 m.p. A fost respinsă, ca nefondată, cererea de constatare a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1.717,5 m.p. teren, ce excede suprafeței înscrise în certificatul de atestare a dreptului de proprietate. În motivarea deciziei, instanța a reținut că pârâtul contestă dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului de 1.554.771.5 m.p.

și a clădirilor aferente iar una din condițiile specifice de formulare a acțiunii întemeiată pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., este interesul. Prin acțiunea în constatare formulată se urmărește recunoașterea dreptului de proprietate al reclamantei pentru toate imobilele descrise în petitul acțiunii dar acțiunea reclamantei este lipsită de interes în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra construcțiilor aferente suprafeței de teren indicată, rămânând în discuție doar stabilirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1.554.771,5 m 2 . Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO 3, nr. 6726 din 2 februarie 2001 emis de Ministerul Industriei și Resurselor în favoarea T. SA Suceava se atestă dreptul de proprietate al reclamantei asupra suprafeței de 1.553.054 m.p.

Prin art. 1 din H.G. nr. 104/2002 s-a transferat fără plată centrala electrică de termoficare Suceava din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC T. SA în domeniul public al M.S. și în administrarea consiliului local. Prin Protocolul nr. 99 din 22 aprilie 2002 s-au predat bunurile din patrimoniul SC T. SA – Suceava în administrarea C.L. Suceava, înscrise în evidențele contabile la data de 31 martie 2002. Prin O.U.G. nr. 78/2002 s-a stabilit ca activele și pasivele aferente centralelor termice și electrice de termoficare prevăzute în anexă (printre care și cea din Suceava) înregistrate în evidența contabilă la data de 31 mai 2002, se preiau în evidențele contabile ale societăților înregistrate în temeiul art. 1 din ordonanță.

În acest sens, prin dispozițiile art. 1 din această ordonanță, Consiliile locale și județene au fost obligate la înregistrarea ca societăți comerciale a centralelor termice și electrice de termoficare cu activele și pasivele anterior menționate, prevăzându-se doar diminuarea capitalului social inițial cu valoarea pierderilor înregistrate la data de 31 mai 2002 (art. 3 din O.U.G. nr. 78/2002). În aplicarea acestor acte normative, prin H.C.L. Suceava nr. 64 din 22 aprilie 2002 se hotărăște că bunurile preluate de la SC T. SA în domeniul public al M.S. se vor trece în domeniul privat al municipiului). Prin aceeași hotărâre se înființează SC T. SA Suceava, iar prin H.C.L.

Suceava nr. 80 din 13 mai 2002 se aprobă actul constitutiv al SC T. SA, cu un capital social la data înființării de 1.742.800 milioane lei, reprezentând aport în numerar în valoarea de 10.000.000 lei și aport în natură de 1.742.790 milioane lei, ce se constituie prin preluarea patrimoniului pe baza bilanțului contabil întocmit la data de 31 martie 2002 aferent Sucursalei E. Suceava a SC T. SA. Cu privire la regimul juridic al bunurilor aportate de asociați la constituirea societăților comerciale, art. 65 din Legea nr. 31/1990 prevede că „în lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului”.

Instanța de apel, prin raportare la dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 104/2002, art. 1, 2 și 3 din O.U.G. nr. 78/2002 a reținut că bunurile predate din domeniul privat al Statului și din patrimoniu SC T. SA către domeniul public al municipiului Suceava au fost transmise în vederea constituirii unor societăți comerciale respectiv a centralelor termice și electrice de termoficare. În considerarea art. 65 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, prin H.C.L. Suceava nr. 80/2002 nu s-a făcut vreo stipulație cu privire la bunurile aportate în capitalul social al SC T. SA, în condițiile în care bunurile ce au fost predate în temeiul H.G. 104/2002 erau destinate constituirii societății, neputându-se admite teza „împroprietării” M.S.

cu terenul înscris în certificatul de atestare a dreptului de proprietate serie MO 3, nr. 6726 din 02 februarie 2001. În concluzie, s-a reținut că bunurile preluate de municipiul Suceava în baza H.G. nr. 104/2002 au fost aduse ca aport de aceasta la constituirea SC T. SA și constituie proprietatea acesteia din urmă. Împotriva deciziei nr. 46/2011, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, a formulat recurs atât pârâtul C.L. Suceava cât și reclamanta SC T. SA Suceava. 1. Recursul formulat de pârâtul M.S. este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ., arătând că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății iar hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Instanța de apel, prin interpretarea greșită a dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 31/1990, a apreciat că la înființarea SC T. SA, bunurile preluate de M.S. au fost aduse ca aport la constituirea societății. Prin H.G. nr. 101/2002 imobilele descrise de reclamantă în petitul acțiunii sunt proprietatea M.S., domeniul privat. Prin actul normativ indicat s-a aprobat transmiterea fără plată a centralei electrice de termoficare Suceava, din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC T. SA, în domeniul public al municipiului și în administrarea consiliului local. În același sens a fost emisă și Hotărârea Consiliului Local nr. 64/2002 prin care s-a stabilit înființarea SC T. SA. Față de actele normative indicate se poate constata că terenurile și clădirile în discuție sunt proprietate privată a M.S.

și nu există niciun act translativ de proprietate a acestora către SC T. SA. Acest fapt rezultă și din sentința civilă nr. 1436/2006 și sentința nr. 435/2007 ambele pronunțate de Judecătoria Suceava cât și din decizia nr. 1861/2006 a Curții de Apel Suceava. De altfel, prin H.C.L. nr. 140/2009 s-a reafirmat faptul că la data înființării SC T. SA, M.S. în calitate de acționar unic nu a adus ca aport în natură dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.553.963 m.p. 2. Recursul reclamantei SC T. SA Suceava este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., arătând că instanța de apel în mod greșit a respins ca lipsit de interes capătul de cerere vizând constatarea dreptului de proprietate asupra clădirilor aferente suprafeței de 1.553.054 m.p.

reținând că M.S. nu contesta calitatea de proprietar asupra clădirilor, bazându-se exclusiv pe dispozițiile H.C.L. nr. 140/2009 omițând să aibă în vedere și încheierile de carte funciară prin care au fost admise cererile M.S. cu privire la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra clădirilor. Greșit a reținut instanța lipsa de interes în promovarea acțiunii, în condițiile în care prin H.C.L. 140/2009 nu s-a contestat decât calitatea de proprietar a SC T. SA asupra terenului în litigiu. Interesul promovării acțiunii există și este justificat de contestarea calității de proprietar a SC T. SA asupra clădirilor, M.S. fiind înscris ca proprietar în C.F. Recurenta-reclamantă SC T. SA, a formulat întâmpinare, prin care solicită în esență respingerea recursului formulat de M.S.

prezentând pe larg situația de fapt reținută de instanța de apel. Analizând recursurile formulate în raport de criticile formulate și temeiurile de drept arătate, se constată că recursul formulat de recurentul pârât M.S. este fondat pentru următoarele considerente: Prin H.G. nr. 104/2002 s-a aprobat transmiterea fără plată a centralelor electrice de termoficare din Suceava, din patrimoniul SC T. SA Suceava în domeniul public al M.S. și în administrarea C.L.M. Suceava. Prin Hotărârea nr. 64 din 22 aprilie 2002 s-a hotărât, în condițiile prevăzute de H.G. nr. 104/2002, preluarea fără plată a C.E.T. Suceava, iar bunurile ce au aparținut acestei entități au fost trecute din domeniul public al M.S.

în domeniul privat al M.S. S-a hotărât și înființarea SC T. SA Suceava având ca acționar unic M.S. Prin această hotărâre s-a decis înființarea SC T. SA fără a se arăta ce bunuri și cu ce titlu sunt transmise în patrimoniul noii societăți. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO3, nr. 6726 din 2 februarie 2001 privind suprafața de 1.553.054 mp. a fost emis în favoarea SC T. SA, societate înființată prin H.G. nr. 627/2000 și nu în favoarea SC T. SA, cum greșit a reținut instanța de apel. Acționarul societății T. SA este M.S., iar voința asociaților este esențială în constituirea societății, participarea la capitalul social fiind voluntară. Instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente având în vedere dispozițiile art. 1 din H.G.

nr. 104/2002 și H.C.L. Suceava nr. 84/2002, dar și H.G. nr. 140/2009 prin care acționarul unic în raport de Hotărârea nr. 64/2002, Hotărârea nr. 80/2002 dar și hotărârile judecătorești pronunțate, stabilește că la data înființării SC T. SA, M.S. nu a adus ca aport în natură dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.554.636 m.p. și Adunarea Generală a Acționarilor SC T. SA, întrunită în ședința din 9 iulie 2009 a luat act de prevederile H.C.L. nr. 140/2009, constatând că la data înființării SC T. SA, M.S. în calitate de acționar unic nu a adus ca aport în natură dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.554.636 m.p. La art. 2 din această hotărâre, se propune de principiu, transmiterea, în condițiile legii din proprietatea M.S.

în proprietatea SC T. SA a terenurilor în suprafață de 1.554.636 m.p. a cărui contravaloare va fi stabilită prin raport de evaluare. Nu pot fi reținute dispozițiile art. 65 din Legea nr. 31/1990, în lipsa voinței asociatului unic al SC T. SA de a participa cu bunurile arătate în petitul acțiunii, la formarea capitalului social. Capitalul social reprezintă expresia valorică a aporturilor, având o semnificație contabilă iar din actul constitutiv al SC T. SA nu rezultă care sunt bunurile aduse ca aport în societate și cu ce titlu, de acționarul unic M.S. acțiunea reclamantei, întemeiată pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., fiind greșit admisă de instanța de apel.

Aportul în natură poate consta în transmiterea către societate fie a dreptului de proprietate, fie a dreptului de folosință, fie a dreptului de uzufruct iar în condițiile în care din actul constitutiv al societății nu rezultă care sunt bunurile aduse de acționarul unic și cu ce titlu, acțiunea în constatare greșit a fost admisă, motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., fiind întemeiate. Prin H.G. nr. 104/2002 s-a transferat fără plată C.E.T. Suceava, din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC T. SA în domeniul public al M.S. și în administrarea consiliului local dar acest act normativ nu transferă dreptul de proprietate de la SC T. SA Suceava la SC T. SA și în lipsa acordului de voință exprimat de asociatul unic, M.S., privind aportul în natură constând în transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.554.636 m.p.

și a clădirilor aferente, instanța de apel prin interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente a admis acțiunea având drept temei dispozițiile art. 111 C. proc. civ. De altfel, prin hotărâri judecătorești anterioare, respectiv 4731/2006 a Judecătoriei Suceava, sentința nr. 35/2007 și decizia nr. 1861/2006 a Curții de Apel Suceava s-a reținut că terenurile și clădirile în litigiu sunt proprietatea M.S. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., va admite recursul formulat de recurentul pârât M.S., va modifica decizia recurată în sensul că va respinge apelul formulat de reclamanta SC T. SA împotriva sentinței civile nr. 3780/2010 a Tribunalului Suceava pe care o menține.

În consecință, ținând cont că prin sentința civilă nr. 3780/2010 a fost respinsă acțiunea reclamantei, Înalta Curte va respinge, ca nefundat, recursul formulat de reclamanta SC T. SA, pentru aceleași considerente expuse atunci când s-a analizat criticile vizând dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate construcțiile nefiind necesar a se analiza separat motivele de recurs formulate de această recurentă, motive ce vizau soluția pronunțată de instanța de apel cu privire la clădirile aferente suprafeței de 1.554.636 m.p. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul M.S. prin P. împotriva deciziei nr. 46 din 20 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Modifică decizia recurată, în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta SC T. SA Suceava împotriva sentinței nr. 3780 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține. Respinge, ca nefundat, recursul declarat de reclamanta SC T. SA Suceava împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2012 .