ÎCCJ, decizie (scj.ro #82526)

Proprietate reconstituită conform Legii fondului funciar nr. 18/1991. Titlu de proprietate. Acțiune pentru anularea titlului în care s-au trecut ca beneficiari și succesorii care au renunțat expres la succesiunea autorului din patrimoniul căruia se preluase terenul. Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Terenuri. Fond funciar. Titlu de proprietate. Cerere de anulare a titlului obținut de succesorii care au renunțat expres la succesiunea autorului din patrimoniul căruia s-a preluat terenul. Index alfabetic. - Proprietatea terenurilor reconstituite conform Legii nr. 18/1991 - Titlul de proprietate. - Nulitatea titlului de proprietate. Legea nr. 18/1991: art. 13 alin. 2 C.civ.: art. 696 și următ.

Repunerea în termenul de acceptare a succesiunii autorului lor, din patrimoniul căruia s-au preluat terenurile, în sensul reglementat prin art. 13 alin. 2 al Legii nr. 18/1991, operează în cazurile în care erezii nu s-au pronunțat cu privire la succesiune, iar nu și cind aceștia au dat declarații exprese de renunțare la succesiune, deoarece, conform art. 617 și urm. din Codul civil, se consideră că ei nu au fost niciodată erezi. Î.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5717 din 20 octombrie 2004 La 27 octombrie 2000, P.S. a cerut anlarea parțială a titlului de proprietate nr. 112785/1998 emis de pârâta Comisia Județeană Vrancea - constituită pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 – în sensul înlăturării calității de beneficiari a pârâților T.T., T.V., T.A., întrucât aceștia au renunțat la succesiunea autorului comun T.I.

(decedat la 26 mai 1966), astfel că numai ea, reclamanta, beneficiază de terenurile menținute în titlu.

Judecătoria Focșani, prin sentința civilă nr. 93 din 17 ianuarie 2001, a respins acțiunea, iar Tribunalul Vrancea, prin decizia nr. 353 din 30 aprilie 2001, a respins aplelul reclamantei, reținându-se, în esență, că, potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, pârâții, care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate, au fost repuși în dreptul de acceptare a susccsiunii autorului lor, și că renunțarea expresă la succesiune s-a referit numai la bunurile existente atunci în masa succesorală (casă de locuit și terenul aferent de 800 m.p.) Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia nr. 1113 din 10 octombrie 2001, a admis recursul reclamantei și a schimbat hotărârea primei instanțe – confirmată de instanța de apel – în sensul că a admis acțiunea și a dispus modificarea titlului de proprietate prin înlăturarea calității de beneficiari a pârâților, deoarece aceștia au renunțat la succesiunea autorului lor, din patrimoniul căruia s-au preluat terenurile agricole în discuție.

Recursul în anulare, declarat în baza art. 330 C.pr.civilă - în vigoare la acea dată - nu este fondat, neacceptându-se teza potrivit căreia dispozițiile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, profită atât erezilor acceptanți cât și renunțătorilor, întrucât legiuitorul nu distinge, iar cererea adresată Comisiei pentru aplicarea legii are valoare de retractare a renunțării la succesiune. Potrivit dispozițiilor art. 696, art. 697 și următoarele din Codul civil, cel ce renunță la moștenire este considerat că nu a fost niciodată erede, partea sa profitând coerezilor acceptanți, în afară de cazul în care, dacă succesiunea nu a fost deja acceptată de alți erezi și dreptul de a accepta nu s-a prescris, acesta revine asupra renunțării în condițiile legii.

Datorită indivizibilității succesiunii, renunțarea se întinde asupra întregului patrimoniu succesoral, indiferent dacă bunurile existau în succesiune la data deschiderii sau urmau să intre în masa succesorală ulterior. În esență, potrivit legii, renunțarea la succesiune este echivalentă cu renunțarea la calitatea de moștenitor. Așa fiind dispozițiile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, care sunt explicit și exclusiv aplicabile moștenitorilor indiferent în ce modalitate și cât au acceptat din succesiune, nu se pot extinde, pe cale de interpretare, adăugându-se astfel la lege, și cu privire la foștii erezi care și-au repudiat de bună voie această calitate prin renunțarea expresă la moștenirea cuprinzând bunuri prezente și viitoare, independent de motivele pentru care a făcut-o.

Ca urmare, recursul în anulare s-a respins ca nefondat.