ÎCCJ, decizie (scj.ro #85001)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85001) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Excepție de
nelegalitate
Ordinul M.T.C.T.
nr
. 1702/2005. Instituirea prin
ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului a unui tarif
pentru utilizarea spațiului aerian aferent drumurilor naționale.
Nelegalitate
.
O.G. nr.43/1997
În conformitate cu prevederile
art
.
47 alin. (4) din O.G.
nr
. 43/1997, privind regimul
drumurilor, pentru ocuparea zonei drumurilor prin amplasarea
supraterană
sau subterană a unor construcții, instalații
sau panouri publicitare se aplică tarife de utilizare.
În raport cu această dispoziție, este nelegală prevederea
din ordinul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
nr.1702/2005, ce extinde aplicarea acestor tarife și cazului de
traversare aeriană a drumurilor naționale. Interpretarea potrivit căreia
sintagma „
suprateran
” se referă nu numai la aplicarea
directă pe sol ci și la aplicarea mediată, cu ajutorul stâlpilor pe care sunt
montate cablurile aeriene, nu are suport legal și nu poate fundamenta soluția
de obligare a societăților de cablu la plata tarifului de utilizare a
drumurilor,
nefiind
întrunite cerințele
art
. 47 alin. (4) din O.G.
nr
.
43/1997.
Î.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal,
Decizia
nr
.
397 din 24 ianuarie 2007
Notă
:
Instanța
a
avut
în
vedere
prevederile
O.G. nr.
43/1997 privind regimul drumurilor
în forma republicată în
M.Of
.
nr
. 237 din 29/06/1998, cu modificările și completările
ulterioare.
Prin acțiunea formulată la data de 21 decembrie 2005, reclamanta Asociația de
Comunicații prin Cablu a chemat în judecată Ministerul Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului, solicitând anularea pct.9.1 de la litera C) din
anexa 4 și pct.13 de la Nota din Anexa 4 la Ordinul nr.1702/12 decembrie 2005,
prevederi care încalcă dispozițiile art.47 alin.(4) din O.G. nr.43/1997 privind
regimul drumurilor, prin instituirea unui tarif pentru utilizarea spațiului
aerian.
Astfel, reclamanta a arătat că pârâtul, în calitate de administrator al
drumurilor, nu poate pretinde în baza actului normativ susmenționat, o taxă
pentru fiecare metru liniar de cablu TV care traversează spațiul aerian al
drumurilor,
neputându-se
susține că aceste cabluri,
suspendate în aer și fixate pe stâlpii proprietatea S.C. „Electrica” sau „
Romtelecom
” – societăți care percep chirie – ar utiliza
zona drumului, așa cum este ea definită de lege.
Prin sentința civilă nr.992 din 8 mai 2006 Curtea de Apel București – Secția
Contencios Administrativ și Fiscal a respins acțiunea ca
nefondată
.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că dispozițiile atacate
sunt emise cu respectarea legii, instalațiile de cablu TV traversând
suprateran
drumurile publice – stâlpii S.C. „Electrica”
făcând medierea dintre drumuri și cabluri – aceste rețele utilizând practic
zona drumurilor.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Asociația de Comunicații prin
Cablu, criticând-o pentru
nelegalitate
și netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că potrivit O.G. nr.43/1997 „zona drumurilor, a
podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor” cuprinde numai suprafețe de
teren,
neincluzând
și spațiul aerian, împrejurare în
raport de care apare ca nelegală perceperea unui tarif de utilizare
pentru cablurile TV.
S-a mai menționat că susținerea instanței în sensul că sintagma „
suprateran
” se referă nu numai la aplicarea directă pe sol
ci și la aplicarea mediată, cu ajutorul stâlpilor pe care sunt montate
cablurile aeriene nu are suport legal, în raport de înțelesul real al noțiunii
de „zonă a drumurilor”, astfel cum este definită prin O.G. nr.43/1997.
Reclamanta a mai criticat încheierea și sub aspectul respingerii celui de-al
doilea capăt de cerere,
neputându-se
impune
încheierea unui contract de utilizare a zonei drumului, în condițiile în care
prin amplasarea cablurilor TV pe stâlpii aparținând S.C. „Electrica” sau
„
Romtelecom
” se folosește spațiul aerian și nu zona
drumurilor.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de
prevederile art.304 și 304
1
C.proc.civ
.,
Curtea a constatat că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune
admiterea acțiunii.
Astfel, potrivit O.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor, art.14-17, zona
drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție.
Ampriza este definită ca suprafață de teren ocupată de elementele constructive
și anume: parte carosabilă, trotuar, piste pentru cicliști, acostamente,
șanțuri, rigole, talazuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări
de artă.
Ordonanța definește și zonele de siguranță ca fiind suprafețele de teren
situate de o parte și de alta a amprizei drumului precum și zonele de protecție
ca fiind suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de
siguranță.
Același act normativ prevede la art.47 alin. (4) că pentru ocuparea zonei
drumurilor, prin amplasarea
supraterană
sau subterană
a unor construcții, instalații sau panouri publicitare se aplică tarife de
utilizare.
Prin Ordinul nr.1702/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului, emis în baza O.G.nr.43/1997, privind aprobarea unor tarife aplicate
de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. s-a
prevăzut în anexa 4
lit.C
) – amplasări de cabluri și
conducte – pct.9 – amplasări de cabluri electrice, telefonice, TV – perceperea
unui tarif și pentru cazul de traversare aeriană – pct.9.1.
În raport de textele legale susmenționate, Curtea constată că este întemeiată
susținerea reclamantei în sensul că prin amplasarea cablurilor de televiziune
prinse de stâlpi nu se utilizează zona drumurilor, cablurile fiind suspendate
în aer și folosind spațiul aerian, zonă ce nu se află în administrarea
Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.
Instanța a reținut greșit sensul termenului „
suprateran
”,
această noțiune însemnând „care se află așezat pe pământ”.
Ordonanța nr.43/1997, prevăzând aplicarea unor tarife de utilizare a zonei
drumurilor, se referă exclusiv la amplasarea
supraterană
sau subterană a construcțiilor sau instalațiilor,
neputându-se
extinde această taxă și la zona spațiului aerian unde sunt suspendate cablurile
TV montate pe stâlpii S.C. „
Electrica”sau
„
Romtelecom
”, societăți cărora de altfel, reclamanta le
plătește chirie.
Cât privește susținerea instanței privind „aplicarea mediată” prin
intermediul stâlpilor, aceasta nu are suport legal și nu poate fundamenta
soluția de obligare a societăților de cablu la plata tarifului de utilizare a
drumurilor,
nefiind
întrunite cerințele art.47
alin.(4) din O.G. nr.43/1997.
În consecință, Curtea reține ca fiind întemeiată cererea reclamantei de anulare
a prevederilor pct.9.1
lit.C
) din anexa 4 a Ordinului
nr.1702/2005.
În consecință, reclamanta
nedatorând
taxa pentru
amplasarea rețelei aeriene de cablu TV, nu poate fi nici obligată să încheie un
contract de utilizare a drumurilor, situație în care Curtea va admite și cel
de-al doilea capăt de cerere, în sensul anulării pct.13 din Nota anexei 4 a
Ordinului nr.1702/2005.
Pentru motivele arătate mai sus, Curtea, admițând recursul, a casat sentința și
a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.