ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4086/2011

Ședința publică din 13 decembrie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 120 din 10 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. 7445/110/2010 al Tribunalului Curtea de Apel Bacău, secția comercială și contencios administrativ, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC S. SRL împotriva pârâtelor B.N.R. – Centrala Incidentelor de Plăți București și Banca Transilvania Bacău având ca obiect anularea incidentului de plată. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în esență că reclamanta a solicitat anularea și radierea din centrala incidentelor bancare a incidentului minor nr. 578 din 20 septembrie 2010, generat de refuzul la plată al biletului la ordin pe care l-a emis în favoarea SC A.B.Q.

SRL. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că deși plata biletului la ordin a fost refuzată din lipsa disponibilului în cont, în aceeași zi a achitat la casieria beneficiarului suma prevăzută în biletul la ordin urmând ca acesta să fie retras de la plată. Pe de altă parte, la data introducerii la plată a biletului la ordin, societatea reclamantă avea disponibil în cont pentru efectuarea plății, însă pârâta Banca Transilvania Bacău a utilizat suma pentru acoperirea dobânzilor.

În temeiul prevederilor art. 2 lit. b) din Regulamentul nr. 1/2001 emis de B.N.R., tribunalul a respins acțiunea reclamantei cu motivarea că instanței de judecată nu-i revine misiunea analizării obligațiilor contractuale dintre partenerii de afaceri, ci doar aceea de a examina obligațiile participanților înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentelor de plată, respectiv a corectitudinii declanșării incidentului de plată de către persoana declarantă și a îndeplinirii obligației emitentului instrumentului de plată de a avea disponibil în cont la data prezentării la plată.

Raportat la aceste dispoziții legale, prima instanță a apreciat ca fiind lipsită de relevanță împrejurarea că la data decontării, 20 septembrie 2010, reclamanta avea disponibil în cont pentru a achita suma necesară, pe care însă pârâta Banca Transilvania Bacău a utilizat-o pentru acoperirea dobânzilor, deoarece în efectuarea plăților există anumite priorități legale ce trebuie respectate de entitatea bancară. În plus, în condițiile în care reclamanta a achitat în numerar suma datorată la casieria SC A.B.Q. SRL, în aceeași zi în care biletul la ordin era scadent, aceasta are posibilitatea de a se îndrepta direct împotriva partenerei sale de afaceri. Prin decizia civilă nr. 52 din 9 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, s-a admis apelul - recalificat potrivit art. 282 1 C. proc.

civ. - declarat de reclamantă, cu consecința schimbării în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii și anulării din Centrala Incidentelor de Plăți a incidentului de plată nr. 578 din 20 septembrie 2010 privind biletul la ordin nr. BTRL3BT7072860. Pentru a proceda astfel, instanța de apel a arătat că în aceeași zi în care biletul la ordin a fost introdus la plată, adică 20 septembrie 2010, reclamanta a achitat în numerar suma datorată către SC A.B.Q. SRL care a efectuat demersuri pentru a retrage din circuit instrumentul de plată doar la data de 21 septembrie 2010, când banca solicitase deja înregistrarea incidentului de plată.

Prin urmare, obligația contractuală a reclamantei a fost îndeplinită în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, astfel încât înregistrarea incidentului de plată s-a făcut din eroare, deoarece obligația de plată fusese executată, ipoteza în care nu se mai poate pune în discuție necesitatea apărării unui interes public în sensul dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 al B.N.R. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B.N.R. – Centrala Incidentelor de Plăți criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. În dezvoltarea criticilor recurenta invocă faptul că instanța de apel nu a indicat pârâta obligată să anuleze incidentul de plată, nu face referire la poziția procesuală a pârâtei Banca Transilvania Bacău ceea ce contravine dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 emis de BNR, potrivit cărora B.N.R.

trebuie citată în astfel de cauze pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă, dar nu poate fi direct obligată deoarece nu are nici un rol în procesul declarării incidentului de plată ci doar asigură baza materială a CIP și ținerea evidenței incidentelor declarate. Același regulament, susține recurenta, a fost aplicat greșit prin decizia recurată, deoarece în sensul acestui act normativ în cadrul incidentului de plată trebuie examinate exclusiv relațiile dintre părțile procesului, respectiv reclamanta și persoana declarantă și nu relațiile comerciale dintre cele două societăți comerciale. În acest context, chiar dacă reclamanta a efectuat plata directă în timpul procesului de decontare a biletului la ordin, pârâtei Banca Transilvania Bacău nu-i este imputabilă înregistrarea incidentului de plată, întrucât banca nu are obligația de a întreprinde cercetări pentru stabilirea unei situații de fapt.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și dispozițiile legale anterior menționat, Înalta Curte constată că este nefondat. Astfel, cu precizarea că deși invocate, prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu sunt incidente în lipsa unei dezvoltări corespunzătoare a criticilor, se va reține că prin decizia recurată, instanța de apel a aplicat corect prevederile art. 2 lit. b) și art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001 emis de B.N.R., situație în care motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este de asemenea nefondat.

În conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) din regulament, incidentul de plată este definit ca ,,neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public. Din această perspectivă, pe baza probelor administrate, a căror examinare nu este posibilă în recurs, în considerarea specificului acestei căi de atac, prin decizia recurată s-a stabilit că reclamanta și-a îndeplinit obligația de plată la data de 20 septembrie 2010, în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, iar înregistrarea, la aceeași dată a incidentului de plată s-a produs numai ca efect al întârzierii demersului de retragere al biletului la ordin.

Prin urmare, nefiind îndeplinite cerințele textului legal anterior citat instanța a dispus potrivit art. 36 alin. (2) din regulament anularea incidentului de plată. Conform acestor dispoziții anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face numai de către persoanele declarante din proprie inițiativă sau la solicitarea instanței judecătorești în baza unei cereri de anulare. În speță, anularea incidentului a fost dispusă de instanță ca urmare a admiterii cererii de anulare formulată de reclamanta și nu prin obligarea uneia dintre cele două pârâte să aducă la îndeplinire această măsură. Deși, este corectă susținerea recurentei potrivit căreia citarea sa în cauză privește doar opozabilitatea, o atare constatare nu poate conduce la o altă concluzie decât aceea de înlăturare a acestei critici, în condițiile în care prin decizia recurată nu s-a stabilit nicio obligație în sarcina recurentei.

Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, constând în lipsa culpei pârâtei Banca Transilvania Bacău în înregistrarea incidentului de plată, se va reține că această pârâtă nu a exercitat calea de atac, iar pe de altă parte instanța de apel a argumentat că înregistrarea incidentului s-a efectuat din eroare dar numai ca efect al întârzierii demersului de retragere al biletului la ordin. În concluzie, recursul va fi respins ca nefondat conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI – CENTRALA INCIDENTELOR DE PLĂȚI BUCUREȘTI împotriva deciziei civile nr. 52/2011 din 9 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2011.