ÎCCJ, decizie (scj.ro #82732)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82732) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Acțiune în revendicare. Imobil preluat de stat în baza Decretului nr.
111/1951. Caracterul abuziv al preluării
Preluarea
de către stat a unui imobil, în baza Decretului nr.111/1951, s-a făcut
fără titlu valabil, dacă sentința de preluare nu a fost pronunțată în
contradictoriu cu adevărații proprietari.
De
asemenea, art.2 pct.1 lit.d) din Legea nr. 10/2001 consacră caracterul abuziv
al preluării imobilelor de către stat, pentru neplata impozitelor din motive
independente de voința proprietarului, precum și al celor considerate a fi fost
abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri
judecătorești.
Secția civilă, decizia
nr.616 din 15 februarie
2002
Prin
sentința civilă nr.1097 din 14 noiembrie 2000, Tribunalul București, secția a
IV-a civilă, a admis în parte acțiunea formulată de P.F. și D.M., a obligat
M.B., prin Primarul General, să lase reclamanților în deplină proprietate și
liniștită posesie, imobilul compus din parter și etaj, cu terenul aferent; a
respins acțiunea în revendicare pentru subsolul imobilului și terenul aferent
acestui spațiu, conform contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în favoarea
pârâților T.E. și D.G.; a respins capătul de cerere referitor la
declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare; a respins
cererile de chemare în garanție formulate de pârâții D. G. și T. E., ca tardiv
formulate.
Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr.194 din 4 aprilie 2001, a
respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul M.B., reprezentat de Primarul
General.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, a reținut, ca și prima instanță, că
imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului, în baza Decretului
nr.111/1951, prin sentința civilă nr.2034 din 9 martie 1959 a fostului Tribunal
Popular al Raionului Lenin, ca imobil părăsit de către foștii proprietari
P.M.W. și C.W., autorii reclamanților, sentință care nu a fost pronunțată în contradictoriu
cu adevărații proprietari.
În această situație, imobilul a trecut în proprietatea statului fără titlu
valabil, aceasta cu atât mai mult cu cât chiar legea consacră caracterul abuziv
al preluării imobilului în baza Decretului nr.111/1951, prin art.2 pct.1 lit.d)
din Legea nr.10/2001.
Recursul declarat de pârâtul M.B., prin primarul general, nu este întemeiat.
Imobilul a fost preluat de stat, în temeiul Decretului nr.111/1951 și al
deciziei nr.1267 din 17 octombrie 1959 emisă de fostul Sfat Popular V.I.Lenin,
în baza sentinței nr.2034/1959 a fostului Tribunal Popular V.I.Lenin,
preluat fiind de la numiții P.M.W. și C.W., ca bun fără stăpân.
Pentru a stabili că imobilul a fost preluat de stat fără titlu valabil,
instanțele au avut în vedere, în principal, faptul că sentința dată în baza
Decretului nr.111/1951 nu a fost pronunțată în contradictoriu cu adevărații
proprietari.
Chiar dacă acțiunea în revendicare este formulată pe calea dreptului
comun, nu se poate face abstracție de faptul că, în prezent, problema preluării
imobilelor cu sau fără titlu, de către stat, a fost rezolvată prin Legea
nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada
6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, în art.2 pct.1 lit.d) fiind menționate și
imobilele preluate pentru neplata impozitelor din motive independente de voința
proprietarului sau cele considerate a fi abandonate, în baza unei dispoziții
administrative sau a unei hotărâri judecătorești.
Reclamanții aveau posibilitatea, ca, în temeiul prevederilor art.47 din Legea
nr.10/2001, să ceară suspendarea prezentei judecăți, aceasta însă numai pentru
a recurge la procedura administrativă specială, prevăzută de lege, lucru pe
care nu au înțeles însă să-l facă, menținându-și acțiunea pe dreptul comun, în
soluționarea căruia instanța este competentă a verifica legalitatea titlului
statului în baza căruia acesta deține imobilul.
Așa
fiind, cum în mod corect instanțele au reținut că imobilul a fost preluat de
stat în mod abuziv, fără titlu valabil, recursul se respinge.