ÎCCJ, decizie (scj.ro #81965)

Marcă. Identitatea semnului cu marca. Produse identice. Încălcarea dreptului conferit de marcă. Cuprinsul pe materii . Dreptul proprietății intelectuale. Marcă. Semn identic cu marca. Protecția mărcii. Index pe materii : Dreptul proprietății intelectuale. - Marcă ; - Protecția mărcii Legea nr. 84/1998, art. 35 alin. 2 lit.a Identitatea semnului cu marca în condițiile identității produselor constituie o încălcare a protecției mărcii, nefiind necesar să se dovedescă riscul de confuzie. Titularul mărcii poate să solicite instanței să interzică terților să folosească în activitatea lor comercială produse care poartă ilegal semne identice. I.C.C.J. Secția civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2814 din 30 martie 2007 Prin sentința civilă nr. 1291/2005 Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis acțiunea formulată de reclamanta A.S.

AG, prin reprezentant S.C. R. S.A., împotriva pârâtei S.C. T. I. S.R.L., a constatat că mărfurile importate de pârâtă și reținute conform deciziei nr.47418/MC/2005 emisă de ANV aduc atingere drepturilor exclusive ale reclamantei asupra mărcii înregistrate sub nr. 300806 și a interzis pârâtei importul și comercializarea produselor purtând ilegal mărcile “adidas”. Tribunalul a reținut în esență următoarele: Reclamanta este titulara mărcilor “adidas”, deținând drepturi exclusive asupra acestora pe teritoriul României. Pârâta a importat mărfuri care conțin un semn identic cu mărcile reclamantei, semnul fiind aplicat pe produse identice cu cele pentru care reclamanta a obținut protecție și nu a justificat în niciun fel legitimitatea folosirii mărcii.

În drept, tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art.35 alin. 2 lit a și 83 alin. 2 din Legea nr.84/1998 și art.1 alin.1 pct. 13 lit. a și c din Legea nr.202/2000, astfel cum a fost modificată prin O.G. nr.59/2002. Prin decizia civilă nr. 75A/2006, Curtea de Apel București – Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței sus menționate. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut următoarele: Semnul aplicat pe produsele importate de pârâtă, astfel cum a fost descris, este identic celui înregistrat de reclamantă. Faptul că atât pe bluza, cât și pe pantalonul echipamentului sportiv importat este aplicată frontal inscripția LUCK, însoțită de un semn figurativ, nu are nicio relevanță în compararea semnelor, chiar dacă această inscripție corespunde mărcii înregistrate de pârâtă sub nr.50826.

Dată fiind distinctivitatea pronunțată a mărcii notorii „adidas”, reprezentată de cele trei dungi descrise, folosirea de către pârâtă a semnului său înregistrat ca marcă alături de marca reclamantei nu mai este de natură a susține funcția de identificare a produselor comerciantului, specifică mărcii, căpătând o formă abuzivă. Pe de o parte, nu se poate reține o legătură între inscripție și semnele grafice care compun mărcile reclamantei, de natură a crea impresia unui semn unitar, combinat, legătură exclusă de poziționarea fiecăruia pe obiectul de îmbrăcăminte: lateral (vipușcă) în cazul semnului grafic și, respectiv, frontal în cazul inscripției, caz în care s-ar fi putut pune problema similarității semnelor.

Pe de altă parte, importatorul nu utilizează semnul său ca pe un semn distinctiv, ci, alăturându-l mărcii notorii, îi conferă un caracter pur decorativ, de ornament. S-a mai reținut că dat fiind faptul că atât identitatea semnului inscripționat pe produsele reținute în vamă cu marca reclamantei, cât și a produselor pe care este aplicat semnul, sunt incidente dispozițiile art. 35 alin. 2 lit. a din Legea nr. 84/1998, nefiind necesar să se dovedească riscul de confuzie, acesta fiind prezumat de legiuitor. Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, susținând următoarele : În conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998, pentru a se produce o încălcare a protecției mărcii „adidas” este nevoie ca în percepția publicului să se creeze un risc de confuzie între cele două semne.

Ori, în speță, marca LUCK nu se poate confunda sub nicio formă cu marca ADIDAS. Pârâta mai susține că nu există risc de confuzie din partea publicului vizat de produsele importate. Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat și a fost respins pentru următoarele considerente: În speță s-a reținut, ca situație de fapt, că reclamanta este titulara mărcii „adidas” înregistrată sub nr. 300806, alcătuită dintr-un semn figurativ constând din trei dungi paralele și echidistante, verticale, că produsele oprite în vamă – echipament sportiv - poartă un semn identic cu mărcile reclamantei și sunt identice cu cele pentru care mărcile au fost înregistrate și că reclamanta nu a consimțit la utilizarea semnului.

Prin urmare, conflictul care a generat litigiul dintre părți nu este cel dintre marca figurativă a reclamantei „adidas” și marca combinată a pârâtei „luck”, ci cel rezultat din aplicarea de către pârâtă pe produsele sale a semnului compus din cele trei dungi, care a fost înregistrat ca marcă de către reclamantă și nu poate fi utilizat fără consimțământul acesteia. În atare situație, reținând identitatea semnului cu marca, în condițiile identității produselor, în mod corect instanța nu a procedat la analiza existenței unui risc de confuzie a semnului cu marca, analiză care ar fi excedat condițiilor prevăzute de art. 35 alin. 2 lit. a din Legea nr. 84/1998, incident acestei situații de fapt. O atare analiză ar fi fost obligatorie numai în situația în care s-ar fi reținut similaritatea semnelor, conform art. 35 alin. 2 lit. b din Legea nr. 84/1998.

Or, sub acest aspect, în mod corect Curtea de apel, menținând soluția primei instanțe, a reținut că semnul utilizat de pârâtă este identic cu marca reclamantei și nu similar. Recurenta susține că poziționarea celor trei dungi de către ea doar pe o treime din lungimea mânecii și a pantalonului distruge identitatea cu marca reclamantei, care constă în aplicarea semnului pe toată lungimea acestora. În realitate, ceea ce se protejează prin înregistrarea internațională mărcii nr. 300806 a reclamantei este combinația de trei dungi paralele, echidistante și verticale, și nu lungimea sau poziționarea acestora pe produsul astfel marcat, pentru ca analiza identității semnului cu marca să cenzureze aceste aspecte.

Având în vedere că, la situația de fapt reținută, în mod legal au fost aplicate dispozițiile art. 35 alin. 3 lit. b și c cu referire la art. 35 alin.2 lit a din Legea nr. 84/1998, Înalta Curte a menținut decizia atacată și, în baza art. 312 C.pr.civ., a respins recursul ca nefondat.