ÎCCJ, decizie (scj.ro #81945)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81945) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
12.
Marcă. Acțiune în contrafacere. Produse
identice. Semn similar cu marca.
Cuprins pe materii
: Drept civil; Dreptul proprietății
intelectuale; Marcă; Protecția mărcilor; Distinctivitate; Semn
similar cu marca; Acțiune în contrafacere; Risc de confuzie;
Index alfabetic :
Dreptul proprietății intelectuale ;
-
Marcă ;
-
Protecția mărcilor ;
-
Condiții privind protecția
mărcilor ;
-
Distinctiviate ;
-
Acțiune în contrafacere ;
-
Risc de confuzie.
Legea nr. 84/1998: art. 35 alin. 2 lit. b
Art.
35 din Legea nr. 84/1998 conferă titularului unei mărci dreptul
de a cere instanței să interzică terților folosirea în
activitatea lor comercială a unui semn asemănător cu marca, de
natură să producă în percepția publicului un risc de
confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul.
Textul
nu impune însă ca semnul folosit de terț să fie protejat ca
marcă,
în patrimoniul reclamantului, ci ca prin asemănarea
cu marca al cărei titular
este reclamantul, să existe riscul inducerii în
eroare a consumatorului mediu.
ICCJ, Secția civilă și de proprietate
intelectuală, decizia civilă nr. 1862 din 27 februarie 2007
Prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a
IV-a civilă, reclamanta A.S. A.G. a chemat în judecată pe pârâta S.C.
E.A.I.E.C. SRL, solicitând să se constate că pârâta a încălcat
dreptul reclamantei de folosire exclusivă a mărcii „adidas”,
obligarea acesteia la încetarea imediată a activităților de
import, export, stocare, distribuire, vânzare sau a oricăror altor
activități de comercializare a produselor ce poartă în mod
ilegal mărcile „adidas”.
În
motivarea cererii, s-a arătat că Biroul Vamal Constanța Sud a
reținut mărfuri contrafăcute importate de pârâtă. Au fost
încălcate mărcile nr. 414034, constând în reprezentarea grafică
a unui echipament sportiv ce are reproduse pe vipușca pantalonilor și
a bluzei trei dungi paralele și echidistante și marca 300806,
constând în reprezentarea grafică a trei linii paralele drepte.
Prin
sentința civilă nr. 1277 din 8 noiembrie 2005 Tribunalul
București secția a IV-a Civilă a respins acțiunea ca
nefondată.
Pentru a
hotărî astfel, prima instanță a reținut că din simpla
vizualizare a produselor se poate observa faptul că marca „adidas” nu
poate fi confundată cu reprezentarea grafică ce apare pe produsul
importat și nu poate produce percepției publicului un risc de
confuzie.
Curtea
de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze
privind proprietatea intelectuală a admis apelul declarat de
reclamantă, a schimbat în tot sentința tribunalului și a admis
acțiunea astfel cum a fost formulată.
În
considerentele hotărârii sale, instanța de apel a arătat că
art. 35 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 sancționează atât contrafacerea
propriu-zisă, adică reproducerea identică sau
cvasi-identică a unei mărci protejate cât și contrafacerea
deghizată sub forma imitării prin reproducerea trăsăturilor
esențiale ale mărcii uzurpate.
Produsele
importate de pârâtă, deși identice cu cele pentru care mărcile
protejate au fost înregistrate, nu poartă o reproducere identică sau
cvasi-identică a mărcilor pentru care reclamanta beneficiază de
protecție astfel încât, neexistând un caz de contrafacere
propriu-zisă, instanța a analizat pretinsa contrafacere
deghizată, imitarea prin reproducerea trăsăturilor
esențiale ale mărcilor protejate, prin verificarea riscului de
confuzie deoarece scopul urmărit prin imitație, ca act de
contrafacere, este inducerea în eroare a consumatorilor pe baza
asemănărilor de ansamblu.
Instanța
a avut în vedere că riscul de confuzie se apreciază prin raportare la
consumatorul obișnuit al categoriei de produse în cauză, că
marca este percepută în ansamblul ei și că rareori există
pentru consumator posibilitatea de a face o comparație directă între
diferite mărci, motiv pentru care se acordă încredere imaginii,
uneori imperfecte, pe care acesta o păstrează în memorie în
legătură cu marca respectivă.
În
cauză, atât mărcile pentru care reclamanta se bucură de
protecție cât
și semnul
folosit de pârâtă sunt utilizate pentru produse identice și anume
echipamente sportive. Din punct de vedere grafic atât mărcile cât și
semnul utilizat constau în trei dungi. În cazul mărcilor protejate, aceste
dungi sunt de aceeași culoare, care este în contrast cu culoarea
îmbrăcămintei, sunt amplasate de-a lungul brațelor, pe partea
din exterior a mânecii și de-a lungul brațelor, de la centură pe
partea de jos a pantalonului, în poziție verticală și simetric
de-o parte și de alta a îmbrăcămintei.
Împrejurarea
că dungile aplicate pe produsele importate de pârâtă nu sunt
echidistante pe toată lungimea lor, este un element greu sesizabil chiar
la o cercetare atentă a semnului, după cum este lipsit de
distinctivitate semnul săgeții existent la capătul dungilor,
față de imaginea de ansamblu pe care consumatorul o are la
achiziționarea unui produs.
Împotriva
acestei hotărâri pârâta a declarat recurs, criticile vizând
următoarele aspecte:
Instanța
de apel a schimbat natura și înțelesul lămurit și
vădit neîndoielnic al cererii de chemare în judecată prin care s-a
solicitat să se constate că s-a încălcat dreptul de folosire
exclusivă ce aparține titularului mărcilor 414034 și
300806, care este reclamanta.
Hotărârea
este nelegală pentru că cele trei linii paralele, echidistante la
pornire, de culori diferite, care se întind pe 2/3 din suprafața de
dispunere și care au terminații în formă de săgeată,
nu sunt protejate, fapt recunoscut chiar de reclamantă, astfel încât nu
există temeiul legal al protecției date de marca înregistrată.
S-au
încălcat dispozițiile art. 35 din Legea nr. 84/1998 pentru că
numai titularul mărcii poate introduce o cerere întemeiată pe acest
text. Or, reclamanta nu are o marcă înregistrată cu elementul
figurativ care apare pe produsele importate de pârâtă.
Analizând
hotărârea atacată, în limitele criticilor formulate prin motivele de
recurs și în raport de dovezile administrate înaintea instanțelor de
fond, Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat, pentru
următoarele considerente:
Conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ., modificarea unei hotărâri se
poate cere atunci când instanța, interpretând greșit actul juridic
dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit
și vădit neîndoielnic al acestuia.
Textul
are în vedere actul juridic civil, ca manifestare de voință
săvârșită cu scopul de a produce efecte juridice, și
nicidecum actul de procedură a cărui neregularitate poate atrage
casarea în condițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Instanța
de apel a analizat comparativ mărcile figurative invocate prin cererea de
chemare în judecată, cu semnul folosit pe produsele importate de
pârâtă.
A
analizat, așadar, legalitatea sentinței în raport cu obiectul cererii
de chemare în judecată, nefiind reținute aspecte noi care să
aibă natura unor cereri noi în apel. Prin cererea de chemare în
judecată nu s-a solicitat să se constate contrafacerea mărcii
verbale „adidas”, ci s-a solicitat să se constate încălcarea
dreptului reclamantei la folosirea exclusivă a mărcilor figurative,
constând în trei dungi paralele, verticale și echidistante, aplicate pe
vipușca pantalonilor de sport și pe bluză. Instanța de apel
a analizat marca figurativă al cărei titular este reclamanta și
nu marca verbală „adidas” – aparținând aceluiași titular -
astfel încât să se considere că ar fi schimbat obiectul dedus
judecății.
Art.
35 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 84/1998 conferă titularului unei
mărci
dreptul de a cere
instanței să interzică terților folosirea în activitatea
lor comercială a unui semn
asemănător
cu marca, de
natură să producă în percepția publicului un risc de
confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul.
Textul
nu impune, pentru temeinicia acțiunii în contrafacere, ca semnul
folosit de terț
să fie protejat ca marcă, în patrimoniul reclamantului, ci este
suficient ca prin asemănarea cu marca al cărei titular este
reclamantul, să existe riscul inducerii în eroare a consumatorului mediu.
Or,
reclamanta a înregistrat marca cu element figurativ constând în trei dungi,
echidistante, paralele, separate prin două intervale și care sunt
amplasate de-a lungul mânecii, în exterior, și pe pantalon, de la
centură până în partea de jos. În mod corect instanța de apel a
apreciat că între culorile dungilor de pe produsele importate de
pârâtă nu există un contrast suficient de puternic. În aceste
condiții, sectorul țintă al publicului nu vede prezența
elementului culoare a dungilor ca pe o sugestie a anumitor calități,
ci ca pe o indicație a originii lor, existând riscul de confuzie.
Pe
de altă parte, modul în care publicul vizat percepe o marcă este
influențat de nivelul de atenție al consumatorului mediu. Nivelul de
atenție acordat de consumatorul mediu culorilor unei mărci notorii nu
este ridicat, pentru că el este obișnuit cu elementul dominant care,
în speță, îl constituie forma.
Tocmai
de aceea, faptul că semnul aplicat pe produsele importate de pârâtă
are în partea de jos o săgeată nu atrage distinctivitatea sa,
față de imaginea de ansamblu în care elementul dominant îl constituie
dungile.
Având în vedere cele mai sus arătate,
Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.