ÎCCJ, decizie (scj.ro #81945)

12. Marcă. Acțiune în contrafacere. Produse identice. Semn similar cu marca. Cuprins pe materii : Drept civil; Dreptul proprietății intelectuale; Marcă; Protecția mărcilor; Distinctivitate; Semn similar cu marca; Acțiune în contrafacere; Risc de confuzie; Index alfabetic : Dreptul proprietății intelectuale ; - Marcă ; - Protecția mărcilor ; - Condiții privind protecția mărcilor ; - Distinctiviate ; - Acțiune în contrafacere ; - Risc de confuzie. Legea nr. 84/1998: art. 35 alin. 2 lit. b Art. 35 din Legea nr. 84/1998 conferă titularului unei mărci dreptul de a cere instanței să interzică terților folosirea în activitatea lor comercială a unui semn asemănător cu marca, de natură să producă în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul.

Textul nu impune însă ca semnul folosit de terț să fie protejat ca marcă, în patrimoniul reclamantului, ci ca prin asemănarea cu marca al cărei titular este reclamantul, să existe riscul inducerii în eroare a consumatorului mediu. ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 1862 din 27 februarie 2007 Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, reclamanta A.S. A.G. a chemat în judecată pe pârâta S.C. E.A.I.E.C. SRL, solicitând să se constate că pârâta a încălcat dreptul reclamantei de folosire exclusivă a mărcii „adidas”, obligarea acesteia la încetarea imediată a activităților de import, export, stocare, distribuire, vânzare sau a oricăror altor activități de comercializare a produselor ce poartă în mod ilegal mărcile „adidas”.

În motivarea cererii, s-a arătat că Biroul Vamal Constanța Sud a reținut mărfuri contrafăcute importate de pârâtă. Au fost încălcate mărcile nr. 414034, constând în reprezentarea grafică a unui echipament sportiv ce are reproduse pe vipușca pantalonilor și a bluzei trei dungi paralele și echidistante și marca 300806, constând în reprezentarea grafică a trei linii paralele drepte. Prin sentința civilă nr. 1277 din 8 noiembrie 2005 Tribunalul București secția a IV-a Civilă a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din simpla vizualizare a produselor se poate observa faptul că marca „adidas” nu poate fi confundată cu reprezentarea grafică ce apare pe produsul importat și nu poate produce percepției publicului un risc de confuzie.

Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentința tribunalului și a admis acțiunea astfel cum a fost formulată. În considerentele hotărârii sale, instanța de apel a arătat că art. 35 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 sancționează atât contrafacerea propriu-zisă, adică reproducerea identică sau cvasi-identică a unei mărci protejate cât și contrafacerea deghizată sub forma imitării prin reproducerea trăsăturilor esențiale ale mărcii uzurpate.

Produsele importate de pârâtă, deși identice cu cele pentru care mărcile protejate au fost înregistrate, nu poartă o reproducere identică sau cvasi-identică a mărcilor pentru care reclamanta beneficiază de protecție astfel încât, neexistând un caz de contrafacere propriu-zisă, instanța a analizat pretinsa contrafacere deghizată, imitarea prin reproducerea trăsăturilor esențiale ale mărcilor protejate, prin verificarea riscului de confuzie deoarece scopul urmărit prin imitație, ca act de contrafacere, este inducerea în eroare a consumatorilor pe baza asemănărilor de ansamblu.

Instanța a avut în vedere că riscul de confuzie se apreciază prin raportare la consumatorul obișnuit al categoriei de produse în cauză, că marca este percepută în ansamblul ei și că rareori există pentru consumator posibilitatea de a face o comparație directă între diferite mărci, motiv pentru care se acordă încredere imaginii, uneori imperfecte, pe care acesta o păstrează în memorie în legătură cu marca respectivă. În cauză, atât mărcile pentru care reclamanta se bucură de protecție cât și semnul folosit de pârâtă sunt utilizate pentru produse identice și anume echipamente sportive. Din punct de vedere grafic atât mărcile cât și semnul utilizat constau în trei dungi.

În cazul mărcilor protejate, aceste dungi sunt de aceeași culoare, care este în contrast cu culoarea îmbrăcămintei, sunt amplasate de-a lungul brațelor, pe partea din exterior a mânecii și de-a lungul brațelor, de la centură pe partea de jos a pantalonului, în poziție verticală și simetric de-o parte și de alta a îmbrăcămintei. Împrejurarea că dungile aplicate pe produsele importate de pârâtă nu sunt echidistante pe toată lungimea lor, este un element greu sesizabil chiar la o cercetare atentă a semnului, după cum este lipsit de distinctivitate semnul săgeții existent la capătul dungilor, față de imaginea de ansamblu pe care consumatorul o are la achiziționarea unui produs.

Împotriva acestei hotărâri pârâta a declarat recurs, criticile vizând următoarele aspecte: Instanța de apel a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat să se constate că s-a încălcat dreptul de folosire exclusivă ce aparține titularului mărcilor 414034 și 300806, care este reclamanta. Hotărârea este nelegală pentru că cele trei linii paralele, echidistante la pornire, de culori diferite, care se întind pe 2/3 din suprafața de dispunere și care au terminații în formă de săgeată, nu sunt protejate, fapt recunoscut chiar de reclamantă, astfel încât nu există temeiul legal al protecției date de marca înregistrată. S-au încălcat dispozițiile art. 35 din Legea nr. 84/1998 pentru că numai titularul mărcii poate introduce o cerere întemeiată pe acest text.

Or, reclamanta nu are o marcă înregistrată cu elementul figurativ care apare pe produsele importate de pârâtă. Analizând hotărârea atacată, în limitele criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de dovezile administrate înaintea instanțelor de fond, Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente: Conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ., modificarea unei hotărâri se poate cere atunci când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Textul are în vedere actul juridic civil, ca manifestare de voință săvârșită cu scopul de a produce efecte juridice, și nicidecum actul de procedură a cărui neregularitate poate atrage casarea în condițiile art. 304 pct. 5 C. proc.

civ. Instanța de apel a analizat comparativ mărcile figurative invocate prin cererea de chemare în judecată, cu semnul folosit pe produsele importate de pârâtă. A analizat, așadar, legalitatea sentinței în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, nefiind reținute aspecte noi care să aibă natura unor cereri noi în apel. Prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat să se constate contrafacerea mărcii verbale „adidas”, ci s-a solicitat să se constate încălcarea dreptului reclamantei la folosirea exclusivă a mărcilor figurative, constând în trei dungi paralele, verticale și echidistante, aplicate pe vipușca pantalonilor de sport și pe bluză. Instanța de apel a analizat marca figurativă al cărei titular este reclamanta și nu marca verbală „adidas” – aparținând aceluiași titular - astfel încât să se considere că ar fi schimbat obiectul dedus judecății.

Art. 35 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 84/1998 conferă titularului unei mărci dreptul de a cere instanței să interzică terților folosirea în activitatea lor comercială a unui semn asemănător cu marca, de natură să producă în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul. Textul nu impune, pentru temeinicia acțiunii în contrafacere, ca semnul folosit de terț să fie protejat ca marcă, în patrimoniul reclamantului, ci este suficient ca prin asemănarea cu marca al cărei titular este reclamantul, să existe riscul inducerii în eroare a consumatorului mediu. Or, reclamanta a înregistrat marca cu element figurativ constând în trei dungi, echidistante, paralele, separate prin două intervale și care sunt amplasate de-a lungul mânecii, în exterior, și pe pantalon, de la centură până în partea de jos.

În mod corect instanța de apel a apreciat că între culorile dungilor de pe produsele importate de pârâtă nu există un contrast suficient de puternic. În aceste condiții, sectorul țintă al publicului nu vede prezența elementului culoare a dungilor ca pe o sugestie a anumitor calități, ci ca pe o indicație a originii lor, existând riscul de confuzie. Pe de altă parte, modul în care publicul vizat percepe o marcă este influențat de nivelul de atenție al consumatorului mediu. Nivelul de atenție acordat de consumatorul mediu culorilor unei mărci notorii nu este ridicat, pentru că el este obișnuit cu elementul dominant care, în speță, îl constituie forma. Tocmai de aceea, faptul că semnul aplicat pe produsele importate de pârâtă are în partea de jos o săgeată nu atrage distinctivitatea sa, față de imaginea de ansamblu în care elementul dominant îl constituie dungile.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.