ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84073)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84073) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Întreruperea cursului justiției. Conflict negativ de competență

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Competența.

Felurile competenței

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

întreruperea cursului justiției

-

conflict

negativ de competență

C.

proc

.

pen

.,

art. 29 pct. 5 lit. b), art. 43

Dacă

o judecătorie își declină competența în favoarea unui tribunal din

circumscripția aceleiași curți de apel, iar tribunalul își declină competența

de judecată a cauzei în favoarea judecătoriei, există un conflict negativ de

competență care se soluționează de curtea de apel, ca instanță ierarhic

superioară comună, potrivit art. 43 C.

proc

.

pen

., și nu un caz de întrerupere a cursului justiției

prevăzut în art. 29 pct. 5 lit. b) C.

proc

.

pen

., chiar dacă tribunalul și-a declinat competența în

favoarea judecătoriei ca urmare a unei decizii pronunțate de curtea de apel, ca

instanță de control judiciar, pentru a se conforma acestei decizii.

secția penală, încheierea nr. 1412 din 27 august 2008

Prin

sentința nr. 160 din 18 iunie 2008, Curtea de Apel

București, Secția a

ll-a

penală

și pentru cauze cu minori și de familie,

a declinat, în baza art. 29 pct. 5 lit. b) C.

proc

.

pen

.,

competența de soluționare a

cauzei în favoarea Înaltei Curți de

Casație

și Justiție, apreciind că este întrerupt cursul justiției.

Curtea

de apel a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Giurgiu din 24 aprilie 2005, a fost pusă în mișcare

acțiunea

penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților P.D. și D.O. pentru

săvârșirea

infracțiunii de act sexual cu un

minor prevăzută în art. 198 alin. (1)

C.

pen

. Potrivit art. 25 C.

proc

.

pen

., dosarul a

fost trimis spre soluționare

la Judecătoria Giurgiu.

După

efectuarea cercetării judecătorești, la

termenul din 17 ianuarie 2006, Judecătoria Giurgiu a pus în discuție,

din oficiu, schimbarea încadrării juridice a

faptei reținute în sarcina

inculpaților din

infracțiunea prevăzută în art. 198 alin. (1) C.

pen

.

în infracțiunea de viol prevăzută în art. 197 alin. (3)

din același cod, acordând termen de judecată pentru ca apărătorii

părților

să formuleze concluzii.

Prin încheierea din 7

februarie 2006 s-a admis cererea

procurorului

de extindere a procesului penal, în baza art. 336 alin. (1)

lit. a) C.

proc

.

pen

., și de punere în mișcare a acțiunii

penale față de cei doi inculpați pentru

săvârșirea infracțiunii de viol

prevăzută în art. 197 alin. (3) C.

pen

. și de extindere a procesului penal, în baza art. 337

alin. (1) C.

proc

.

pen

., și

de punere în mișcare a acțiunii penale față de inculpații

C.G., M.M. și C.V. pentru

săvârșirea

infracțiunii de viol.

Prin

sentința penală nr. 652 din

6

martie 2006, Judecătoria Giurgiu a declinat competența în favoarea

Tribunalului Giurgiu, care i-a condamnat pe cei

cinci inculpați pentru

infracțiunea de

viol prevăzută în art. 197 alin. (3) C.

pen

.

Prin

decizia penală nr. 398/A din 14 decembrie 2007, Curtea de

Apel București a reținut că Tribunalul Giurgiu trebuia să

constate

nulitatea absolută a hotărârii de declinare a

competenței și a

încheierilor de ședință,

fiind date cu încălcarea normelor imperative (

art. 27 pct. 1 lit. a C.

proc

.

pen

.) față de care

judecătoria nu are competența de a dispune

extinderea procesului

penal cu

privire la alte persoane pentru infracțiunea prevăzută în art. 197

alin. (3) C.

pen

.,

pentru care nici procurorul de ședință nu avea

competența de a cere extinderea procesului și de a pune în mișcare

acțiunea

penală.

În consecință, constând că

nu a fost legal învestit

cu judecarea celor

cinci inculpați, tribunalul trebuia să-și decline

competența la Judecătoria Giurgiu, să constate

conflictul negativ de competență și să sesizeze instanța ierarhic superioară.

În rejudecare, prin

sentința

penală nr. 107 din 25 februarie

2008, Tribunalul Giurgiu a declinat competența în favoarea Judecătoriei Giurgiu

și, constând existența

conflictului negativ de competență, a sesizat

Curtea de Apel

București, ca instanță

ierarhic

superioară

comună, în vederea soluționării

acestuia.

Curtea

de apel a apreciat că, deși este învestită cu soluționarea

unui conflict de competență, nu poate oferi

nicio

dezlegare în cauză,

deoarece

această problemă a fost deja soluționată prin decizia

nr. 398/A din 14 decembrie 2007 a Curții de Apel București.

S-a

reținut că, indiferent de modul de soluționare a conflictului de competență,

s-ar crea un cerc vicios din care nu se poate ieși, deoarece

instanța sesizată cu rezolvarea acestuia, fiind

egală în grad

cu cea care a pronunțat

decizia nr. 398/A din 14 decembrie 2007, nu

poate infirma soluția acesteia din urmă, motiv pentru

care indicat este

ca acest conflict

să fie soluționat de o instanță superioară.

Astfel,

curtea de apel a considerat că se perpetuează conflictul

negativ

de competență, întrucât tribunalul este ținut să respecte indicațiile din

decizia de trimitere spre rejudecare, iar judecătoria,

atâta timp cât nu este constatată nulitatea încheierii de extindere a

procesului

penal cu privire la alte persoane pentru infracțiunea

prevăzută în art. 197 alin. (3) C.

pen

., este

obligată să decline

competența la tribunal.

De

asemenea, s-a apreciat că, pe lângă soluționarea strictă a

conflictului negativ de competență, trebuie

dezlegată și problema de

fond

referitoare la posibilitatea instanței de a admite o cerere de

extindere a procesului penal pentru alte fapte sau

alte persoane, în

situația în care faptele constituie

infracțiuni care nu sunt de competența sa.

Curtea de apel a considerat

că nu se poate pronunța nici asupra acestei probleme, întrucât ea a fost

dezlegată de către o

instanță egală în grad

și a cărei soluție nu o poate cenzura, iar de rezolvarea acestui aspect depinde

și soluționarea conflictului de

competență.

Așa

fiind, s-a reținut că este întrerupt cursul justiției și că se

impune declinarea competenței la Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, examinând actele dosarului, constată că nu a fost întrerupt cursul

justiției.

În

speță există, în condițiile art. 43 alin. (1) teza a II-a C.

proc

.

pen

., un conflict de competență între Judecătoria

Giurgiu și Tribunalul Giurgiu, instanțe care și-au

declinat competența

una în favoarea celeilalte.

De

asemenea, se constată că Tribunalul Giurgiu, instanță care

și-a declinat cea din urmă competența, a procedat conform art. 43

alin. (3) C.

proc

.

pen

., la sesizarea Curții de Apel

București,

instanță ierarhic superioară comună, în vederea soluționării conflictului.

Atâta

timp cât a fost sesizată instanța competentă potrivit legii

să soluționeze acest incident procedural, nu

există

nicio

împiedicare

pentru desfășurarea normală a procesului penal și, ca

atare, cursul

justiției nu este întrerupt.

Întrucât nu există situația

prevăzută în art. 29 pct. 5 lit. b)

C.

proc

.

pen

., Înalta Curte de

Casație și Justiție nu este competentă să se

pronunțe în cauză.

Soluționarea

conflictului de competență revine, conform art. 43

alin. (1) C.

proc

.

pen

., Curții de Apel București, ca

instanță

ierarhic superioară comună.

De

asemenea, potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (9) C.

proc

.

pen

., instanța căreia

i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenței nu se mai poate

declara necompetentă, afară

de cazul în care, în urma

noii situații de fapt ce rezultă din

completarea

cercetării judecătorești, se constată că fapta constituie o

infracțiune dată prin lege în competența altei

instanțe.

În

raport cu dispozițiile legale imperative menționate

este lipsit de relevanță, pentru determinarea instanței

competente să soluționeze conflictul, faptul că, pronunțând hotărârea de

declinare a

competenței, Tribunalul Giurgiu s-a conformat

deciziei penale nr. 398/A din 14 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

București, ca instanță de control judiciar.

Tot

astfel, existența acestei hotărâri, care de altfel și-a produs

deja efectele în rejudecare, nu are drept

consecință întreruperea

cursului justiției.

În consecință, Înalta Curte

de Casație și Justiție a constatat că

în

cauză nu este întrerupt cursul justiției și a trimis

cauza la Curtea de Apel București în vederea

soluționării

conflictului de competență cu care a fost învestită.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală
ul de competență este împrejurarea în care două sau mai multe instanțe sesizate simultan sau succesiv cu aceeași cauză, se declară competente să judece cauza (conflictul pozitiv de competență) sau își declină succesiv una alteia competența
ÎCCJ 2021-04-06
0,92
ÎCCJ, Secția penală
determina instanța competentă a dispune o soluție legală.(...)Noțiunea de "întrerupere a cursului justiției" este asociată cu noțiunile de conflict de competență ori strămutare; astfel, în noul C. proc. pen. (n.n. actualul C. proc. pen.) su
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84031)
Conflict de competență. Condiții Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competența. Felurile competenței. Dispoziții comune Indice alfabetic: Drept procesual penal - conflict de competență C. proc. pen., art. 43 Conflic
ÎCCJ 2022-05-25
0,92
ÎCCJ, Secția penală
alta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict. Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea unui conflict negativ de
ÎCCJ 2003-07-03
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3245/2003
Asupra conflictului negativ de competență de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria sectorului 1 București a fost sesizată la 1 aprilie 2003 de către condamnatul B.D., care a contestat executarea sentinței pen
Sursă