ÎCCJ, decizie (scj.ro #82884)

Societate privatizată.

Procedura de supraveghere financiară. Neîndeplinirea de către societate a

obligațiilor legale. Consecințe

Cuprins pe materii: Dreptul

afacerilor. Privatizare

Index alfabetic: societate

privatizată

- supraveghere financiară

- obligație

- Grafic de rambursare

Legea nr.

137/2002,  art. 16 alin. (1), art. 16 alin. (1

1

)

Din

economia art. 16 alin. (1) si alin. (1

1

)

din Legea nr.

137/2002 rezultă că pe perioada administrării speciale, în perioada

privatizării societăților comerciale la care statul sau o autoritate a

administrației publice locale deține un pachet majoritar de acțiuni, aceste

societăți au atât obligația efectuării tuturor plăților către creditorii

bugetari, furnizorii de utilități, creditorii comerciali, cat si obligația

întocmirii, împreuna cu administratorul special, a graficului după care se

efectuează aceste plăți în perioada de privatizare, pentru reducerea gradului

de îndatorare și creșterea atractivității societății privatizate.

Prin

urmare, în cazul neîndeplinirii obligației de întocmire a graficului de

rambursare a datoriilor, creditorii interesați pot solicita instanței obligarea

societății la elaborarea acestuia, având în vedere faptul că obligația

societății de a efectua plățile către creditorii săi nu poate fi adusă la

îndeplinire decât dacă împreună cu administratorul special al acesteia își

îndeplinește obligația de a întocmi graficul în baza căruia se vor efectua

aceste plăți.

Secția a II-a civilă, Decizia

nr. 13 din 17 ianuarie 2012

Prin

sentința civilă nr. 563/2011 pronunțată de Tribunalul Vaslui, Secția civilă, a

fost admisă acțiunea formulată de reclamanta UAT mun. Vaslui - prin Serviciul

Finanțelor Publice Locale în contradictoriu cu pârâta S.N.I.F. SA, și, în

consecință, a fost obligată pârâta să întocmească graficul de rambursare a

datoriilor actualizate, în sumă de 507.000 lei și să-l comunice reclamantei.

Pentru

a pronunța această sentință, tribunalul a reținut ca, potrivit dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 137/2002, pe perioada administrării speciale în

perioada privatizării a societăților comerciale la care statul sau o autoritate

a administrației publice locale deține un pachet majoritar de acțiuni, acestea

au obligația de a efectua toate plățile către creditorii bugetari, conform unui

grafic întocmit de acestea și administratorul special, scopul fiind reducerea

gradului de îndatorare. Totodată, s-a constatat că față de pârâtă s-a instituit

procedura de administrare specială prin Ordinul Ministrului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale  nr. 762/2007, măsura intrând în vigoare de la data

publicării în  Monitorul Oficial, ordin care vizează și societatea pârâtă.

În

privința calității reclamantei, s-a constatat ca aceasta se încadrează în

categoria acelor persoane prevăzute de lege față de care există obligația de

întocmire a graficelor de plată a creanțelor, nefiind incidente dispozițiile

art. 16 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, acestea făcând referire la datoriile

către furnizorii servicii de utilități care vor fi plătite concomitent cu

celelalte datorii, care reprezintă regula, ce privește ceilalți creditori

bugetari. Totodată, a mai reținut instanța că dispoziția în cauză a fost

confirmată prin Ordinul  MADR nr. 762/2007 care prevede expres obligația

debitoarei de a urmări plata datoriilor conform acelui grafic întocmit de ea,

debitoarea.

Prin

decizia nr. 55/2011 a Curții de Apel Iași, Secția comercială, apelul declarat

de pârâtă a fost respins, instanța de control judiciar reținând ca obligația

pârâtei și a administratorului special al acesteia de a întocmi graficul de

efectuare a plăților către creditorii bugetari, furnizorii de utilități și

creditorii comerciali, în scopul reducerii gradului de îndatorare pe perioada

administrării speciale este prevăzuta de dispozițiile art. 16 alin. (1

1

)

din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea

privatizării.(...)

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs recurenta-parata S.N.I.F. SA București,

întemeiat pe dispozițiile ar. 304 pct. 8 si 9 C.proc.civ.

În

motivarea recursului, recurenta a arătat că SNIF SA este o societate cu capital

integral de stat, cu acționar unic Statul Roman prin A.D.S., societate aflata

sub autoritatea MAPDR. Față de SNIF SA s-a instituit, in temeiul art. 16 din

legea nr. 137/2002, procedura de administrare specială in perioada de

privatizare, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.

762/2007, act normativ ce a suferit ulterior publicării o serie de modificări.

În

opinia recurentei, reclamanta nu se încadrează în categoria entităților

limitativ prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) din Ordinul Ministrului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 762/2007 fata de care ar putea fi luata

măsura de întocmire a graficelor de reeșalonare, in fapt reclamantei

aplicându-i-se prevederile art. 16 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 137/2002,

fiind, astfel, titulara unei obligații legale de suspendare pana la transferul

dreptului de proprietate asupra acțiunilor a aplicării oricărei masuri de

executare silita începuta asupra societății si nu va face niciun demers pentru

instituirea unor noi astfel de masuri.

Recurenta

a susținut că instanța de judecata nu are nicio competenta in sensul obligării

sale la întocmirea vreunui grafic de achitare a obligațiilor fiscale, aceasta

apreciere aparținând exclusiv paratei si reprezentanților săi legali. Recurenta

a mai susținut ca prin acțiune se urmărește obținerea unui titlu executoriu in

temeiul căruia sa se procedeze la executarea silita a sa, cu încălcarea

dispozițiile imperative menționate anterior, care obliga reclamanta sa se

abțină de la orice demers pentru instituirea unor noi astfel de masuri.

S-a mai

aratat ca la dosar nu au fost depuse adresa prin care reclamanta ar fi

solicitat întocmirea unui grafic de eșalonare la plata si achitarea

obligațiilor fiscale si nici dovada comunicării acesteia. În plus, obligația

fiscala reclamată nu este certa, lichida si exigibila, fiind contestata de

către recurenta, un grafic de rambursare reprezentând, in fapt si in drept, o

recunoaștere a creanței în discuție.

Recurenta

considera ca instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 16 alin. (1

1

)

din Legea nr. 137/2002, fără sa procedeze la o interpretare sistematica a

acestuia. Or, obligația de întocmire a unui grafic de eșalonare se raportează

strict la obligațiile pe care administratorul special desemnat la societate le

are in raport cu entitatea publica implicata cu care semnează un contract de

mandat, fiind parte a modului de administrare si gestionare a societății.

Efectul recunoașterii in sarcina societății a unei asemenea obligații va

conduce la blocarea activității societății si lipsirea de efecte a măsurii

administrării speciale, resursele financiare limitate ale societății urmând a

fi direcționate si controlate pe cale judecătoreasca doar după deschiderea

procedurii insolvenței si nu mai înainte, așa cum s-au pronunțat instanțele de

fond.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 137/2002, administrarea

speciala in perioada de privatizare se instituie la societățile comerciale la

care statul sau o autoritate a administrației publice locale deține un pachet

majoritar de acțiuni si la filialele acestora aflate in proces de privatizare,

prin ordin al ministrului instituției publice implicate sau prin hotărâre a

administrației publice locale.

Art. 16 alin. (1

1

)

din același act normativ prevede ca,

pe perioada administrării speciale se instituie si procedura de supraveghere

financiara a societății comerciale de către instituția publica implicata,

constând in

obligația societății comerciale de a efectua toate plățile către

creditorii bugetari

, furnizorii de utilități, creditorii comerciali,

după

un grafic întocmit de aceasta si administratorul special,

in scopul

reducerii gradului de îndatorare.

Față de

societatea pârâtă s-a instituit procedura de administrare specială prin Ordinul

Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 762/2007, act normativ ce a

suferit ulterior publicării o serie de modificări, măsura intrând în vigoare de

la data publicării în Monitorul Oficial.

Înalta Curte observă ca procedura de supraveghere financiara a fost introdusa

prin modificările aduse Legii nr. 137/2002 de O.U.G. nr. 208/2002, rațiunea

acesteia fiind tocmai determinarea societăților comerciale aflate in procedura

administrării speciale de a efectua toate plățile către creditorii bugetari,

furnizorii de utilități, creditorii comerciali, după un grafic întocmit de

aceasta si administratorul special, in scopul reducerii gradului de îndatorare.

Legea instituie o obligație in sarcina societății comerciale de a efectua toate

aceste plăți, care nu poate fi adusa la îndeplinire decât dacă societatea si

administratorul special al acesteia nu își îndeplinesc obligația de a întocmi

graficul în baza căruia se vor efectua aceste plăți.

Intr-adevăr, așa cum arata si recurenta,

Legea nr. 137/2002 a introdus instituția administrării speciale de către

instituția publica implicata in perioada de privatizare in scopul de a gestiona

societatea comerciala si a o administra in baza unui mandat.

Așa cum rezulta din art. 3 al Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale nr. 762/2007, procedura de supraveghere financiara consta, pe de o

parte, in urmărirea îndeplinirii de către societatea privatizata a obligației

de a efectua toate plățile către creditorii bugetari, furnizorii de utilități,

creditorii comerciali după graficul întocmit potrivit legii, iar, pe de alta

parte, în urmărirea suspendării acțiunilor judiciare sau extrajudiciare pornite

împotriva societății comerciale, dispoziții în deplină concordantă și cu

obligația creditorilor bugetari de a suspenda, până la transferul dreptului de

proprietate asupra acțiunilor, aplicarea oricărei masuri de executare silita

începută asupra societății comerciale si de a nu face niciun demers pentru

instituirea unor noi astfel de masuri, astfel cum prevede art. 16 alin. (5)

lit. c) din Legea nr. 137/2002.

Fata de

rațiunile ce au stat la baza edictării unor asemenea norme, astfel cum au fost

expuse anterior, Înalta Curte a constatat ca este greșită interpretarea dată de

recurentă dispozițiilor legale incidente, din redactarea art. 16 alin. (1

1

)

din Legea nr. 137/2002, dar si din analiza sistematica a întregului act

normativ rezultând, fără putința de tăgada, ca societății îi incumbă atât

obligația efectuării tuturor plăților către creditorii bugetari, furnizorii de

utilități, creditorii comerciali, cat si obligația întocmirii, împreuna cu administratorul

special, a graficului după care se efectuează aceste plăți în perioada de

privatizare, pentru reducerea gradului de îndatorare si creșterea

atractivității societății privatizate.

Cum

obligația este prevăzuta de lege numai in sarcina societății si a

administratorului special, iar creditorii vizați sunt ținuți sa se abțină de la

efectuarea oricărui alt demers care sa conducă la recuperarea creanțelor, este

eronata si susținerea recurentei potrivit căreia instanța de judecata nu are

nicio competenta in sensul obligării sale la întocmirea vreunui grafic de

achitare a obligațiilor fiscale.

Legiuitorul

a înțeles, dimpotrivă, sa instituie

o obligație

de achitare a tuturor

creanțelor conform unui grafic chiar in perioada de privatizare, si nu sa lase

la aprecierea exclusiva a paratei si a reprezentanților săi legali întocmirea

unui asemenea grafic si efectuarea plăților, în cazul neîndeplinirii de către

societatea comerciala si mandatarul special al acesteia a obligației prevăzute

de lege creditorii interesați putând investi instanța cu o acțiune care sa

conducă la atingerea scopului urmărit de legiuitor. In plus, trebuie menționat

ca legislația privatizării prevede si posibilitatea acordării pentru

societățile cu capital majoritar de stat, aflate in curs de privatizare, a unor

facilități la plata datoriilor bugetare.

În  consecință, găsind recursul nefondat, Înalta Curte l-a respins ca

atare, în temeiul dispozitiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ.