ÎCCJ, decizie (scj.ro #84023)

Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Competență după calitatea persoanei. Competența în caz de schimbare a calității inculpatului Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competența.

Competența după materie și după calitatea persoanei Indice alfabetic: Drept procesual penal - competența Înaltei Curți de Casație și Justiție - competența în caz de schimbare a calității inculpatului C. proc . pen ., art. 29 pct. 1, art. 40 1. Potrivit art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc . pen ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de senatori și deputați, iar în conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (1) din același cod, atunci când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, numai în cazurile în care: a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat o hotărâre în primă instanță.

În consecință, atunci când competența de judecată în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost determinată de calitatea inculpatului, de senator sau deputat, iar acestuia i-a încetat mandatul, dacă fapta nu are legătură cu atribuțiile de serviciu ca parlamentar, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența de a judeca în primă instanță cauza. 2. Conform art. 29 pct. 1 lit. b) C. proc . pen ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de membrii guvernului. Funcția de secretar de stat nu este asimilată celei de membru al guvernului și, prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența de a judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de secretarii de stat.

I.C.C.J., secția penală, sentința nr. 1 din 12 ianuarie 2009 Prin rechizitoriul nr. 70/P/2005 întocmit la data de 19 aprilie 2006 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată, între alții, inculpatul C.V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen . și a rt.

13 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen ., în concurs, fiind aplicabile și dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen . La termenul din 12 ianuarie 2009, având în vedere împrejurarea că în cursul lunii decembrie 2008 a expirat durata mandatului de deputat al inculpatului C.V., iar din verificările efectuate a reieșit că acesta nu a fost validat pentru un nou mandat ca senator sau deputat, Înalta Curte de Casație și Justiție, verificându-și competența, a constatat că parchetul a sesizat această instanță pentru judecata în fond a prezentei cauze în raport cu dispozițiile art. 40 alin. (2) raportat la art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc . pen ., având în vedere calitatea de deputat dobândită de inculpatul C.V.

după săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Cum inculpatului C.V. i-a încetat mandatul de deputat la data de 19 decembrie 2008 și întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză nu au legătură cu atribuțiile de serviciu ca parlamentar, calitate care a atras competența acestei instanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, la acest moment, nefiind întrunită nici cerința prevăzută în art. 40 alin. (1) lit. b) C. proc . pen . - nepronunțându-se o hotărâre în primă instanță -, nu mai este competentă să judece cauza în fond, dispozițiile privind competența după calitatea persoanei fiind prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că funcția de secretar de stat, pe care a deținut-o inculpatul și în exercitarea căreia a comis faptele pentru care este trimis în judecată, nu este asimilată celei la care face referire art. 29 pct. 1 lit. b) C. proc . pen ., aceea de membru al guvernului, jurisprudența statuând în sensul că membrii guvernului sunt doar miniștrii, iar nu și secretarii de stat sau cei asimilați acestora din urmă.

Ca atare, cum inculpatul nu a avut calitatea de membru al guvernului, deși faptele au legătură cu atribuțiile sale de serviciu, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc . pen . Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 25 C. proc . pen ., cauza fiind de competența în prima instanță a judecătoriei, iar în raport cu dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc . pen ., constată că este competentă Judecătoria Sectorului 1 București, în a cărei circumscripție se află locul unde au fost săvârșite infracțiunile reținute în sarcina inculpatului prin actul de inculpare. În consecință, pentru considerentele arătate mai sus, văzând și prevederile art. 42 C. proc . pen ., Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.