ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3631/2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2017/a1, petenta A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 26 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a suspendat judecata cererii de strămutare, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, petenta A. a formulat recurs, la data de 11 aprilie 2018 (data înregistrării la Curtea de Apel București).

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 aprilie 2018.

Analizând recursul din perspectiva excepției de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Dispozițiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat de recurent.

În cauză, recurenta-petentă A. nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate cu recurs, prin raportare la soluția pronunțată, ori la considerentele pe care această hotărâre se fundamentează, și nu a combătut în vreun fel raționamentul instanței prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Cum cerința motivării recursului este prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. sub sancțiunea nulității, față de argumentele expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-petentă A. împotriva încheierii de ședință din data de 26 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2017, nu respect condițiile de formă referitoare la motivare și la încadrarea criticilor în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind astfel nul.

De asemenea, se constată că nu au fost identificate motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu de instanță, în condițiile reglementate de art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din data de 26 martie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din data de 26 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CT