ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1805/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 3 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a suspendat judecata recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 86/13.03.2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, pentru lipsa părților. La data de 12 februarie 2019, recurentul a solicitat repunerea pe rol a cauzei. Prin încheierea din 6 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării, cu motivarea că recurentul nu ar fi solicitat judecarea în lipsa a cauzei nici prin cererea de repunere pe rol, nici prin vreo altă cerere depusă la dosar.

Împotriva acestei din urmă încheieri, recurentul a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar, printr-o simplă declarație. Analizând excepția de nulitate a recursului formulat de recurentul contestator A., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele Art. 302 1 C. proc. civ. prevede că "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: (…) c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;" Potrivit art. 303 C. proc. civ., "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs". Se reține că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. În cauză, recurentul a formulat calea de atac a recursului printr-o simplă declarație, în cuprinsul căreia a solicitat admiterea recursului și continuarea judecății, indicând ca temei de drept art. 223, art. 242 și art. 415 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă exprimarea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală. Pentru a conduce la modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția esențială a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o argumentare a criticii în drept și în fapt.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a criticilor care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege sunt de natură a determina nelegalitatea hotărârii. Or, în cauză, din declarația de recurs nu reiese nici o critică ce poate fi circumscrisă vreunuia din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. Față de cele expuse, Înalta Curte, urmează să constate nul recursul formulat de contestatorul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul formulat de contestatorul A. împotriva încheierii din 6 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III -a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019. GGC - NN