Decizia nr. 1805/2019 — ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 3 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a suspendat judecata recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 86/13.03.2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, pentru lipsa părților. La data de 12 februarie 2019, recurentul a solicitat repunerea pe rol a cauzei. Prin încheierea din 6 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării, cu motivarea că recurentul nu ar fi solicitat judecarea în lipsa a cauzei nici prin cererea de repunere pe rol, nici prin vreo altă cerere depusă la dosar.

Împotriva acestei din urmă încheieri, recurentul a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar, printr-o simplă declarație. Analizând excepția de nulitate a recursului formulat de recurentul contestator A., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele Art. 302 1 C. proc. civ. prevede că "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: (…) c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;" Potrivit art. 303 C. proc. civ., "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs". Se reține că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. În cauză, recurentul a formulat calea de atac a recursului printr-o simplă declarație, în cuprinsul căreia a solicitat admiterea recursului și continuarea judecății, indicând ca temei de drept art. 223, art. 242 și art. 415 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă exprimarea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală. Pentru a conduce la modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția esențială a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o argumentare a criticii în drept și în fapt.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a criticilor care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege sunt de natură a determina nelegalitatea hotărârii. Or, în cauză, din declarația de recurs nu reiese nici o critică ce poate fi circumscrisă vreunuia din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. Față de cele expuse, Înalta Curte, urmează să constate nul recursul formulat de contestatorul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Constată nul recursul formulat de contestatorul A. împotriva încheierii din 6 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III -a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019. GGC - NN