ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 631/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus suspendarea judecării recursului declarat de recurenta A. împotriva Deciziei civile nr. 904 A din 14.03.2017 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, pronunțată în Dosar nr. x/2012, în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. 1865.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta A.

În cadrul memoriului de recurs, recurenta a înșiruit o serie de afirmații, fără legătură cu încheierea recurată.

La termenul din 21 martie 2019, instanța a invocat din oficiu excepția nulității recursului, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 din C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru considerentele care succed:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauza dedusă judecății, cererea de recurs cuprinde o succesiune de afirmații, nestructurate din punct de vedere juridic, în așa fel încât să se poată reține, măcar din oficiu, vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 din C. proc. civ. ori a unor critici susceptibile de o astfel de încadrare juridică.

Așa fiind, cum aspectele invocate de recurentă nu se grefează pe conținutul încheierii atacate și cum în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 4 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2019.

Procesat de GGC - GV