ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2087/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2087/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1255 din 28.09.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Timiș a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Muncii și Justiției Sociale și a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii și Justiției Sociale București, ce a avut ca obiect obligarea pârâtului la a-i comunica reclamantului dacă există o lege sau o ordonanță de guvern reparatorie pentru recalcularea pensiei stabilită in favoarea sa cursul anului 2010.
Prin decizia civilă nr. 21 din data de 17 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, s-a respins apelul declarant de reclamant, împotriva acestei decizii a reclamantul a formulat recurs.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același act normativ, Înalta Curte urmează să analizeze cu prioritate admisibilitatea recursului, față de care constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai cailor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât pe cele expres prevăzute de lege.
Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.
Litigiul de față are ca obiect un litigiu de asigurări sociale.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. dispune că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform alin. (2) din același act normativ, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță simt supuse numai apelului."
Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016", iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 62/2015 a fost extins până la data de 31 decembrie 2016) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, (...). De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Față de dispozițiile legale anterior menționate, decizia civilă nr. 21 din data de 17 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale (pronunțată în soluționarea apelului în litigiul având ca obiect un litigiu de asigurări sociale), atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului.
În consecință, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 21 din data de 17 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 21 din data de 17 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2018.