ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3541/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin adresa din data de 8 ianuarie 2018 Curtea de Apel București a fost învestită cu soluționarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 6665 din 8 noiembrie 2017 pronunțate de Tribunalul București în Dosarul nr. x/2017.

La primul termen de judecată fixat în ședință publică, instanța de recurs a constatat faptul că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la judecarea cauzei și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel încât, prin încheierea din data de 24 aprilie 2018, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului declarat de A. împotriva Sentinței civile nr. 6665 din 08 noiembrie 2017 pronunțate de Tribunalul București în contradictoriu cu intimatul B. - Primarul Orașului Videle.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A., criticând-o pentru nelegalitate și solicitând casarea încheierii și trimiterea cauzei pentru continuarea judecării.

În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că nici una dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, deși la dosarul cauzei fuseseră depuse concluziile scrise ale recurentului în cuprinsul cărora se solicitase judecarea cauzei în lipsă.

Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. "judecătorul va suspenda judecata: (...) 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Aceste dispoziții reglementează unul dintre cazurile de suspendare legală voluntară, sunt norme de procedură ce au caracter imperativ și nu facultativ, iar nesocotirea acestora are drept consecință nulitatea încheierii pronunțate. În acest caz este vorba, așadar, de o nulitate de ordine publică, întrucât regulile de procedură instituite privesc desfășurarea activității de judecată și urmăresc ocrotirea unui interes general.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că sunt fondate susținerile recurentului, potrivit cărora acesta a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin concluziile scrise depuse la data 23.04.2018, astfel încât curtea de apel trebuia să procedeze la soluționarea recursului, măsura suspendării fiind evident dispusă în mod nelegal.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa încheierea atacată și va trimite cauza pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 24 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată și trimite cauza pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CT