ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2717/2017

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 22 mai 2017, a dispus suspendarea judecății cauzei, pentru lipsa nejustificată a părților, conform a 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. 2. Calea de atac exercitată Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., susținând, în esență, că la termenul când s-a suspendat judecata cauzei a comunicat, prin fax, instanței faptul că se află în imposibilitate de prezentare, depunând la dosar și concluzii scrise, pentru a fi avute în vedere la pronunțare.

3. Apărarea intimatei-pârâte Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Primăria O. a invocat excepția netimbrării recursului, excepție care ulterior nu a mai fost susținută, solicitând respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, iar în subsidiar respingerea recursului, ca nefondat. 4. Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul a solicitat respingerea apărărilor intimatei. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând încheierea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Potrivit art. 411 alin. (1) din C. proc.

civ. "Judecătorul va suspenda judecata: [...] 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă". În cauză, se constată că la termenul când s-a dispus măsura suspendării judecății pricinii, pentru lipsa părților, reclamantul depusese la dosar concluzii scrise pe fondul cauzei, ca urmare a imposibilității sale de prezentare, astfel cum a precizat în cadrul acestora, demers care conduce la concluzia fără echivoc că reclamantul solicită ca pricina să se soluționeze în lipsa sa, deși nu a formulat în mod expres o astfel de solicitare. Prin urmare, se apreciază că măsura suspendării judecății apare ca fiind excesivă, în condițiile în care rezultă clar intenția părții de a se judeca procesul.

Referitor la apărările formulate prin întâmpinare, potrivit cărora recursul este formulat împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, Înalta Curte reține că în calea de atac nu se poate schimba cadrul procesual și nu a intervenit, în această etapă, vreo modificare în privința capacității procesuale. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 497 din C. proc. civ. raportat la art. 413 din același cod, Înalta Curte va admite recursul formulat și va casa încheierea atacată cu consecința trimiterii cauzei la aceeași instanță, pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de A. împotriva Încheierii din 22 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează încheierea atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății, aceleiași instanțe. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2017. Procesat de ED