ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3374/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3374/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea, în parte, a procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 09.04.2014 privind proiectul x - codul SMIS și implicit a Deciziei nr. 46 din 23.07.2014, precum și obligarea pârâtei la achitarea cheltuielilor de judecată.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 1.672 din 11 iunie 2015, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - AMPOSDRU, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva Sentinței civile nr. 1.672 din 11 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs reclamanta Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În susținerea cererii de recurs, recurenta-reclamantă arată că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a celor care reglementează recalcularea valorii contractelor de finanțare din cadrul POSDRU 2007 - 2013, în special cele ale Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 53/2011, ceea ce a condus și la o aplicare greșită a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011.
II.Analiza cererii de recurs
Motivele de fapt și de drept relevante
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x din 09.04.2014 încheiat de către pârât s-a reținut, pe de o parte, că reclamanta a depășit bugetul alocat pentru cheltuieli de tip FEDER cu suma de 7.831,20 RON, iar pe de altă parte că reclamanta nu a realizat indicatorii prevăzuți în cererea de finanțare și aprobați prin contractul de finanțare, constatându-se în acest sens nerealizarea următorilor indicatori adiționali: neîncheierea nici unuia dintre cele 200 de parteneriate între ONG-uri, autorități publice și instituții; 20 persoane angajate în cadrul ONG-urilor vor înțelege rolul rețelelor și instituțiilor europene - realizat în procent de 50%; 5 ONG-uri premiate în cadrul proiectului - nerealizat; 5 întreprinderi premiate în cadrul proiectului pentru politica de responsabilitate socială - nerealizat; reținându-se totodată și nerealizarea evenimentului "Premiile Solicitantului pentru responsabilitate socială" prevăzută la pct. 15 din cererea de finanțare, la secțiunea "Activitățile proiectului".
De asemenea, s-a reținut că indicatorii referitori la grupul țintă au fost realizați după cum urmează: personal al asociațiilor IMM-urilor - 250 planificate, din care realizat 61 persoane (24,40%); personal al camerelor de comerț și industrie - 50 planificat, din care realizat 5 persoane (10%); personal al membrilor pactelor regionale pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială - 5 - indicatorul nu a fost realizat; personal al membrilor parteneriatelor locale pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială - 5 - indicatorul nu a fost realizat; personal al organizațiilor societății civile - 450 planificat, din care realizat 323 persoane (71,78%); personal al partenerilor sociali - 200, din care realizat 60 de persoane (30%). În raport de aceste rezultate s-a constatat un grad de realizare a indicatorilor adiționali și grupului țintă doar de 51,49% față de planificat.
Recurenta a susținut că motivul principal pentru care s-a ajuns la aceasta situație a fost acela că, la determinarea procentului de îndeplinire a indicatorilor asumați parata AMPOSDRU a avut în vedere o categorie de indicatori definiți după semnarea contractului de finanțare pentru acest proiect și, ca atare, neasumați.
Conform Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 53/2011, gradul de realizare a indicatorilor și a grupului țintă (cel calculat de pârâtă la 51,49%), folosit pentru recalcularea valorii contractului de finanțare (pct. 12 din instrucțiune), reprezintă media aritmetică dintre gradul de realizare al indicatorilor și gradul de realizare al grupului țintă.
Gradul de realizare al indicatorilor se calculează după ponderile prevăzute la pct. 3 din Instrucțiune, astfel încât, în cazul îndeplinirii integrale a indicatorilor, gradul de îndeplinire, calculat ca sumă a gradului specific de îndeplinire să fie 1, unde 1, reprezintă un grad de îndeplinire a indicatorilor de 100%.
Astfel, fiecare indicator prevăzut în pct. 3 al Instrucțiunii nr. 53/2011 contribuie cu o pondere prestabilită la realizarea gradului de îndeplinire de 100%, după cum urmează: indicatorii de program - output cu o pondere de 0,3 (30%), indicatorii de program - result cu o pondere de 0,3 (30%), indicatorii suplimentari de output cu o pondere de 0,15 (15%), indicatorii suplimentari de rezultat cu o pondere de 0,15 (15%) și indicatorii adiționali cu o pondere de 0,1 (10%).
Cu alte cuvinte, la calculul gradului de îndeplinire a indicatorilor, fiecare grupă de indicatori contribuie cu un procent specific, respectiv indicatorii de program cu 60%, indicatorii suplimentari cu 30% și indicatorii adiționali cu 10%.
În concret, indicatorii au fost calculați după cum urmează:
Indicatori de program - output: îndeplinire 134% (plafonat la 110% conform instrucțiunii) = un grad specific de îndeplinire de 0,33 (33%). Ponderea prevăzută pentru aceasta categorie de indicatori este 0,3 și, pentru că subscrisa a depășit gradul de realizare, a fost calculat gradul de realizare specific la 0,33.
Indicatori de program de rezultat: îndeplinire în procent de 134%, 173,33% 131,33% ... și, respectiv, 100% (plafonate la 110% cele care depășesc) = un grad specific de îndeplinire de 0,3225 (32,25%), obținut ca sumă a ponderilor fiecăruia dintre indicatorii asumați și îndepliniți.
Indicatori adiționali - output: îndeplinire 117,4%, 0%, 50%, 0% și 0% (plafonat la 100% pentru cel care depășea) = un grad specific de îndeplinire de 0,03 (3%).
Așadar, pentru indicatorii de program, gradul de îndeplinire a fost de peste 100%, tradus în ponderea totală de 0.6525, categoria având o pondere maximă de 0.6.
Pentru indicatorii adiționali, gradul de îndeplinire nu a fost atins, rezultând într-o pondere de doar 0,03 din ponderea maxima de 0.1.
Pentru a ajunge la ponderea aferentă îndeplinirii 100% a indicatorilor, la ponderile maxime aferente indicatorilor de program și adiționali urma să fie adăugată ponderea aferentă indicatorilor suplimentari, pentru care ponderea maximă era de 0.3.
În speța analizată, gradul specific de îndeplinire a indicatorilor suplimentari a fost calculat la 0%, rezultând o pondere de 0.0 din ponderea maximă de 0.3.
Urmare a adunării celor trei grade specifice de realizare, a rezultat un grad de realizare al indicatorilor de 0.6825 (68.25%). respectiv 0.6525 + 0.0 + 0,03.
Media aritmetică a acestui grad de realizare cu gradul de realizare al grupului ținta (34,73% a fost cea de 51,49%, care a determinat recalcularea valorii contractului.
Calculul realizat de pârâtă este unul eronat, tocmai din cauza gradului de realizare a indicatorilor, calculat inclusiv prin aplicarea gradului specific de realizare al indicatorilor suplimentari, output și de rezultat, cu toate că acești indicatori nu existau la data semnării contractului de finanțare.
Dacă indicatorii suplimentari nu ar fi fost luați în calcul, atunci ponderea maximă (aferentă unei îndepliniri a indicatorilor de 100%) ar fi fost de 0,7, din care ponderea maximă a indicatorilor de program ar fi fost de 0,6, iar ponderea maximă a indicatorilor adiționali de 0,1. Raportându-ne la ponderea maximă de 0.7 ca fiind aferentă îndeplinirii în procent de 100% a indicatorilor, observăm că ponderea obținută de subscrisa, 0,6825, reprezintă o îndeplinire a indicatorilor în procent de 97,5% (dacă 0,7 reprezintă 100%, atunci 0,6825 reprezintă 97.5%).
În realitate, conform Instrucțiunii AM POSDRU nr. 53 din 20.01.2011, la pct. 3 se prevede faptul că ponderea fiecărui indicator specific se calculează astfel:
- Indicatorii de program - output vor avea aceeași pondere specifică, suma ponderilor fiind de 0,30
- Indicatorii de program - de rezultat vor avea aceeași pondere specifică, suma ponderilor fiind de 0,30
- Indicatorii suplimentari de output vor avea aceeași pondere specifică, suma ponderilor fiind de 0,15
- indicatorii suplimentari de rezultat vor avea aceeași pondere specifică, suma ponderilor fiind de 0,15
- indicatorii adiționali, definiți de beneficiar, vor avea aceeași pondere specifică, suma ponderilor fiind de 0,1
În cazul în care, prin cererea de finanțare, nu s-au programat valori pentru indicatori din fiecare categorie de mai sus, se vor calcula ponderile indicatorilor completați după următoarele reguli:
- dacă una din categoriile de indicatori de program - output, respectiv de program - rezultat lipsește, se vor calcula ponderile indicatorilor din cealaltă categorie, astfel încât ponderea specific totală să fie de 0,60;
- dacă una din categoriile de indicatori suplimentari din DCI - output, respectiv rezultat lipsește, se vor calcula ponderii indicatorilor din cealaltă categorie, astfel încât ponderea specifică să fie de 0,30,
- dacă în cererea de finanțare nu sunt asumați indicatori adiționali, ponderea indicatorilor din celelalte categorii se recalculează astfel încât suma ponderilor indicatorilor predefiniți să fie 1."
Din economia dispozițiilor legale mai sus rubricate rezultă faptul că doar pentru ipoteza inexistenței tuturor indicatorilor asumați valorile de punctare pot fi portate în alte categorii de evaluări, asumarea lor, așa cum este cazul de față, reprezentând temei de evaluare și proiecție în punctajul global.
Potrivit dispozițiilor pct. 2 din Instrucțiune, Autoritatea de Management a înțeles să evidențieze în economia efectelor raporturilor juridice derulate sub imperiul acestui instrument de reglementare premisa recunoașterii depășiri gradului de realizare a indicatorilor de program pentru domeniul major de intervenție prevăzuți prin contract.
Textul elementului structural al reglementării anterior valorificat în teza de argument expusă în replica alegațiilor recurentei prevede faptul că:
"în cazul în care procentul este mai mare de 100% se plafonează la această valoare, cu excepția indicatorilor de program pentru Domeniul major de intervenție respectiv, la care plafonarea va fi de 110%, astfel încât depășirea indicatorilor de program să poată compensa, cel puțin parțial, nerealizarea indicatorilor suplimentari sau adiționali, în schimb, depășirea indicatorilor suplimentari sau adiționali nu va compensa nerealizarea indicatorilor de program."
Astfel a fost acceptată punctarea plusului de valoare cu scopul compensării cel puțin parțiale a nerealizării indicatorilor suplimentari sau adiționali, alternativa fiind repudiată.
În cadrul acestor proiecte, elementele de excelență profesională de care pot da dovadă beneficiarii resurselor financiare nerambursabile în derularea raporturilor juridice pot fi cuantificate în evaluarea globală a eficienței, însă nu pot compensa integral deficiențele de implementare a indicatorilor suplimentari sau adiționali.
De altfel, critica recurentei raportat la susținerile din considerentele sentinței contestate conform cărora "corecția financiară aplicată reclamantei a avut în vedere doar nerealizarea indicatorilor adiționali ai grupului țintă, iar nu nerealizarea indicatorilor suplimentari așa cum susține aceasta" nu poate fi reținută, în paragrafele anterioare ale considerentelor, conchizându-se neechivoc asupra gradului de îndeplinire a indicatorilor adiționali asumați contractual.
Așa fiind, în raport de criticile aduse, hotărârea instanței de fond apare ca temeinică și legală.
Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs
Cum în raport de motivele invocate, recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 495 C. proc. civ. urmează a-l respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București împotriva Sentinței civile nr. 1.672 din 11 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2018.
Procesat de ED