ÎCCJ, Decizia nr. 72/2019

Litigiul aflat pe rolul Completului de 5 judecători Dosarul nr. x/2017, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, are ca obiect recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii din 5 aprilie 2017, pronunțate de secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în Dosarul nr. x/2016, prin care, în temeiul art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 317/2004, s-a dispus, din oficiu, suspendarea din funcția de judecător a pârâtului, începând cu data de 6 aprilie 2017 și până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare ce formează obiectul dosarului nr. x/2016

Cererea de ajutor public judiciar formulată la 26 martie 2018 în Dosarul nr. x/2017 și soluția pronunțată La data de 26 martie 2018, în temeiul art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă ("O.U.G. nr. 51/2008") și al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ("Convenția"), recurentul-pârât A. a formulat cerere de ajutor public judiciar în modalitatea asistenței prin avocat și, cumulativ sau alternativ, sub forma acordării sumelor necesare deplasării la sediul instanței. Prin încheierea din camera de consiliu de la 26 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, a respins, ca nefondată, cererea de ajutor public judiciar în modalitatea asistenței prin avocat și a respins, ca inadmisibilă, cererea de ajutor public judiciar sub forma acordării sumelor necesare deplasării la sediul instanței.

Cererea de reexaminare împotriva încheierii din 26 martie 2018, menționată la pct. 2, și soluția pronunțată Petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii din 26 martie 2018, menționată la pct. 2, solicitând casarea acesteia și admiterea cererii sale de ajutor public judiciar. Prin încheierea din camera de consiliu de la 14 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de petentul A.

Cererea de ajutor public judiciar formulată la 20 mai 2018 în Dosarul nr. x/2017 și soluția pronunțată Prin cererea trimisă prin poșta electronică la 20 mai 2018, recurentul A. a formulat, în temeiul art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, o nouă cerere de ajutor public judiciar în modalitatea asistenței prin avocat în Dosarul nr. x/2017. Prin încheierea din 21 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 15 și art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 și art. 12 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a respins, ca fiind exercitată abuziv, cererea de ajutor public judiciar în modalitatea asistenței prin avocat, formulată de recurentul A. în Dosarul nr. x/2017 și, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat recurentului A. amenda judiciară în sumă de 1.000 de RON.

Cererea de reexaminare împotriva încheierii din 21 mai 2018, menționată la pct. 4, și soluția pronunțată Petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii din 21 mai 2018, menționată la pct. 4, solicitând casarea acesteia și admiterea cererii sale de ajutor public judiciar, apreciind, în esență, că respingerea cererii s-a făcut în mod abuziv, prin privarea sa de exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Cererea de reexaminare a fost înregistrată sub nr. x/2017/a7. Prin încheierea din camera de consiliu de la 11 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea de reexaminare formulată de recurentul A.. În esență, instanța a reținut că nici în această etapă procesuală autorul cererii de reexaminare nu a demonstrat încadrarea în prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 51/2008, precum și faptul că o altă cerere de ajutor public judiciar în modalitatea asistenței prin avocat a fost respinsă prin încheierea din 26 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, iar cererea de reexaminare formulată de petent împotriva acestei încheieri a fost respinsă prin încheierea din 14 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017.

Cererea de revizuire împotriva încheierii din 11 iunie 2018, menționată la pct. 5 6.1. Petentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva încheierii din 11 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, menționată la pct. 5, invocând motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ. În esență, revizuentul formulează următoarele critici: (i) în mod abuziv a fost respinsă cererea sa de ajutor public judiciar, prin încheierea din 21 mai 2018; (ii) nu i-a fost comunicată încheierea atacată cu revizuire; (iii) se încalcă autoritatea de lucru judecat a soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de reexaminare împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar, prin încheierea din 21 mai 2018; (iv) în temeiul art. 270 alin. (1) și art. 307 C. proc. civ., formulează cerere de înscriere în fals împotriva încheierilor din 21 mai 2018, prin care a fost respinsă cererea sa de reexaminare; (v) cererea de reexaminare, care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea din 11 iunie 2018, trebuia să fie anulată, ca nemotivată; (vi) prin încheierea atacată cu revizuire, a fost copiată soluția din încheierea din 21 mai 2018, de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de reexaminare împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar; (vii) încheierea din 21 mai 2018 a fost pronunțată de un complet necompetent, care a judecat calea de atac împotriva propriei hotărâri; (viii) încheierea atacată cu revizuire este nemotivată, întrucât nu este indicat nici un temei de drept care prevede inadmisibilitatea cererii de reexaminare și se referă numai la inadmisibilitatea cererii de ajutor public judiciar, de asemenea, fără indicarea unui temei de drept. 6.2. Cererea de întregire a cererii de revizuire Revizuentul a transmis prin poșta electronică, la 21 ianuarie 2019, ora 08:18, cerere de întregire a cererii de revizuire sub aspectul motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 și 11 C. proc. civ. În susținere, revizuentul, în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018, invocă excepția caracterului lipsit de imparțialitate al completului (motivat de lipsa de independență a tuturor judecătorilor în raport cu Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât pot fi subiecții unei acțiuni disciplinare exercitate din oficiu, care se soluționează de către instanța disciplinară) și excepția nelegalei compuneri a completului (motivat de nelegala învestire a completului, care urmează a fi motivată după comunicarea actelor de repartizare a dosarului, invocând, sub acest aspect, lipsa de imparțialitate a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și caracterul incomplet al listei judecătorilor care a stat la baza tragerii la sorți). 6.3. Excepția caracterului lipsit de imparțialitate al completului Prin notele transmise prin poșta electronică la 18 martie 2019, ora 08:44, înregistrate la dosar la aceeași dată, revizuentul invocă excepția caracterului lipsit de imparțialitate al completului, invocând lipsa de independență a judecătorilor în raport cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, decurgând din faptul că realizează evaluarea profesională, semnează fișele de pontaj, efectuează repartizarea în ședințele de judecată, stabilește volumul de muncă. Totodată, revizuentul invocă faptul că în mod nelegal unele cereri de abținere au fost soluționate de Completul de 5 judecători nr. 1, deși competența aparținea Completului de 5 judecători nr. 3. II. Considerentele Înaltei Curți Potrivit celor consemnate în practicaua prezentei decizii, la termenul de judecată de astăzi, Completul de 5 judecători a rămas în pronunțare: (i) în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu privire la excepția nelegalei compuneri a completului de judecată și excepția caracterului lipsit de imparțialitate al completului, invocate de revizuent, precum și cu privire la excepțiile invocate de instanță din oficiu privind tardivitatea cererii de revizuire pentru motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ. și tardivitatea cererii de modificare a cererii de revizuire pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 și 11 C. proc. civ.; (ii) în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire. Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. excepțiile invocate în cauză, Completul de 5 judecători reține următoarele: 1. Cu privire la excepția lipsei de imparțialitate a completului În esență, criticile revizuentului privind lipsa de imparțialitate a completului sunt susținute prin prisma lipsei de independență a tuturor judecătorilor în raport cu Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât pot fi subiecții unei acțiuni disciplinare exercitate din oficiu, care se soluționează de către instanța disciplinară. Susținerile revizuentului sunt reale în ceea ce privește competențele conferite celor două instituții publice în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, însă supozițiile sale nu fundamentează în mod obiectiv o imparțialitate de plano a tuturor judecătorilor în litigiile în care au calitatea de parte Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Sub acest aspect, se reține că legislația internă - constituțională, legislativă și infra-legislativă - asigură garanțiile necesare pentru respectarea principiilor referitoare la independența și imparțialitatea instanței. În acest sens, este de remarcat, contrar supozițiilor revizuentului, că, inclusiv în prezenta cauză dovada respectării principiului imparțialității instanței este conturată de faptul că doamna judecător B., președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are calitatea de membru titular al Completului de 5 judecători - Civil 2 - 2018 învestit cu soluționarea cauzei, s-a retras de la judecata pricinii, ca urmare a admiterii cererii sale de abținere, prin încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în considerarea faptului că împotriva sa Inspecția Judiciară a exercitat o acțiune disciplinară aflată pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanță disciplinară. Obiter dictum, se cuvine a fi observat și faptul că, în speță, nu se regăsește niciunul dintre elementele care au conturat aprecierea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Volkov împotriva Ucrainei sub aspectul încălcării principiilor referitoare la independența și imparțialitatea instanței, respectiv: (i) faptul că marea majoritate a membrilor instanței disciplinare - Consiliul Superior de Justiție era formată din personal non-judiciar (pct. 109-111 din hotărâre); (ii) participarea de drept a procurorului general în compunerea Consiliului Superior de Justiție care a derulat procedura disciplinară împotriva unui judecător (pct. 114); (iii) membrii Consiliului Superior de Justiție formulaseră anterior cereri de eliberare din funcție a judecătorului cercetat disciplinar (pct. 115); (iv) preferințele personale ale unora dintre membrii instanței disciplinare (pct. 116); (v) examinarea ulterioară a cauzei de către un organ legislativ, ceea ce reflectă politizarea procedurii și agravarea incompatibilității acestei proceduri cu principiul separării puterilor (pct. 118); (vi) imposibilitatea Înaltei Curți Administrative, care a reexaminat cauza, de a casa deciziile instanței disciplinare și absența unor reglementări cu privire la derularea procedurii disciplinare (pct. 125); (vii) controlul judecătoresc a fost efectuat de judecători care erau, de asemenea, sub jurisdicția instanței disciplinare și puteau face, de asemenea, obiectul unor proceduri disciplinare similare, lipsite de garanția independenței și imparțialității consiliului pentru motivele arătate anterior (pct. 130). Totodată, aserțiunile revizuentului cuprinse în notele transmise prin poșta electronică la data de 18 martie 2019, nu pot primi relevanța propusă, nefiind identificate elementele care să contureze lipsa de imparțialitate ori de independență a membrilor completului prin raportare la atribuțiile administrative ce revin președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința personalului instanței. Criticile revizuentului referitoare la faptul că în mod nelegal unele dintre cererile de abținere formulate în cauză au fost soluționate de Completul de 5 judecători nr. 1, deși erau de competența Completului de 5 judecători nr. 3 sunt neîntemeiate, întrucât incidentele procedurale ivite în cauză cu privire la incompatibilitatea absolută a membrilor completurilor de 5 judecători în materie civilă au fost în mod corect trimise între cele două completuri de 5 judecători constituite la momentul respectiv (Civil 1 și Civil 2) - 24 septembrie 2018, respectiv 8 octombrie 2018 - în contextul în care numai ulterior, începând cu 13 decembrie 2018, au fost constituite trei completuri de 5 judecători în materie civilă (Civil 1, Civil 2 și Civil 3). Pentru aceste argumente, va fi respinsă excepția caracterului lipsit de imparțialitate al completului, excepție invocată de revizuentul A. 2. Cu privire la excepția nelegalei compuneri a completului Revizuentul formulează critici lipsite de substanță în ceea ce privește legalitatea compunerii completului și repartizarea aleatorie a cauzei. Sub acest aspect, se reține că prezentul complet (Completul de 5 judecători - Civil 2 - 2018) este constituit cu respectarea dispozițiilor legale, în urma tragerii la sorți din 13 decembrie 2018, conform informațiilor publice postate pe pagina de internet a instanței și a fost învestit prin repartizare aleatorie, în temeiul pct. 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și art. 4 alin. (1) din Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018. Aceste aspecte sunt atestate prin Rezoluția din 12 decembrie 2018 și extrasul din ECRIS privind "Istoric repartizare dosare fără prim termen pe complete" din 13 decembrie 2018 . Pentru aceste argumente, urmează a fi respinsă excepția nelegalei compuneri a completului, invocată de revizuent prin notele transmise prin poșta electronică la 21 ianuarie 2019. 3. Cu privire la excepția tardivității cererii de modificare a cererii de revizuire pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 și 11 C. proc. civ., înregistrată la dosar la 21 ianuarie 2019 Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, revizuentul a transmis, prin poșta electronică, la 21 ianuarie 2019, cerere de întregire a cererii de revizuire sub aspectul motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 și 11 C. proc. civ., conform cărora: "Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...]

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă; 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții." Conform art. 513 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată", astfel că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 204 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., potrivit cărora "Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat". Or, în cauză, primul termen la care revizuentul A. a fost legal citat este termenul din 24 septembrie 2019, astfel că, potrivit dispozițiilor citate anterior, până la acest termen putea revizuentul, sub sancțiunea decăderii, să își modifice, în speță, prin completare, cererea de revizuire. În consecință, rezultă că cererea de întregire a cererii de revizuire, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 și 11 C. proc. civ., transmisă de revizuent, prin poșta electronică, la 21 ianuarie 2019, este formulată tardiv în raport cu termenul din 24 septembrie 2019, motiv pentru care va fi respinsă, ca tardiv formulată, această cerere. 4. Cu privire la excepția tardivității cererii de revizuire formulate de A. împotriva încheierii din 11 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017 Revizuentul A. a învestit instanța cu o cerere de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ., cererea fiind depusă la oficiul poștal la 30 iulie 2018 . Cu titlu prealabil, se constată că, deși invocă formal motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuentul nu formulează critici care să poată fi circumscrise ipotezei reglementate de acest text procedural în sensul că, prin hotărârea atacată cu revizuire, instanța "s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut". Astfel fiind, revizuirea va fi analizată numai din perspectiva motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În privința termenului de revizuire sunt incidente dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., conform cărora: "Art. 511. - (1) Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: [...] 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri." Încheierea atacată cu revizuire, fiind pronunțată în soluționarea unei cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, este o hotărâre judecătorească definitivă, conform art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 coroborat cu art. 8 din Legea nr. 76/2012, iar, potrivit art. 634 alin. (2) C. proc. civ., încheierea respectivă a devenit definitivă la data pronunțării, respectiv la 11 iunie 2018. Raportat la data rămânerii definitive - 11 iunie 2018 - termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a împlinit la data de 11 iulie 2018. În consecință, cererea de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., depusă la oficiul poștal la 30 iulie 2018, a fost introdusă cu depășirea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind întemeiată excepția tardivității cererii de revizuire, motiv pentru care va fi respinsă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire împotriva încheierii din 11 iunie 2018. 5. Conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., întrucât s-a reținut caracterul întemeiat al excepției tardivității cererii de revizuire, este inutilă în tot cercetarea admisibilității revizuirii și a faptelor pe care se întemeiază în sensul dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ.