ÎCCJ, Decizia nr. 60/2019

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 174 din 3 octombrie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a admis recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva Hotărârii nr. 29J din 4 octombrie 2017 pronunțate de secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în Dosarul nr. x/2016, a casat hotărârea atacată și, rejudecând, a admis în parte acțiunile disciplinare conexe exercitate de Inspecția Judiciară împotriva pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Panciu, în temeiul art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004 a aplicat pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Panciu, sancțiunea disciplinară constând în "diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni" pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a doua din aceeași lege și a respins, ca neîntemeiate, acțiunile disciplinare conexe exercitate de Inspecția Judiciară împotriva aceleiași pârâte pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), lit. c) și lit. m) teza a doua din Legea nr. 303/2004.

Împotriva Deciziei nr. 174 din 3 octombrie 2018, pârâta A. a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea acesteia, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza pe fond, respingerea recursului declarat de Inspecția Judiciară, iar, în baza art. 507 din C. proc. civ., suspendarea executării deciziei atacate și repunerea părții în situația anterioară, respectiv repunerea în funcția de Președinte al Judecătoriei Panciu, cu plata unei cauțiuni.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 503, art. 504, art. 505, art. 506 și art. 507 din C. proc. civ., Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 a Curții Constituționale.

În susținerea acesteia, s-a arătat că alcătuirea completului de judecată s-a realizat într-o modalitate care contravine prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, nelegala alcătuire vizând însăși instanța de recurs care a pronunțat hotărârea atacată, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 Curtea Constituțională constatând că toate hotărârile judecătorești pronunțate de Completele de 5 judecători în materie penală și extrapenală ale Înaltei Curți de Casație și Justiție începând cu 1 februarie 2014 și până în prezent sunt lovite de nulitate condiționată.

Prin completările la contestația în anulare înregistrate sub nr. x din 6 februarie 2019 contestatoarea a arătat că, prin aceeași decizie a Curții Constituționale, s-a identificat sancțiunea care intervine în aceste situații, respectiv nulitatea absolută a deciziei atacate, cu recunoașterea dreptului persoanei aflate în termenul de exercitare a căilor de atac la rejudecarea cauzei sale de către un complet legal constituit.

Cu privire la capătul de cerere privind repunerea contestatoarei în situația anterioară deciziei civile atacate, contestatoarea, prin completări la contestația în anulare înregistrate sub nr. x din 6 februarie 2019, a solicitat obligarea Ministerului Justiției și a Tribunalului Vrancea la plata diferențelor salariale pe care le-ar fi încasat în funcția de Președinte al Judecătoriei Panciu, începând cu 3 octombrie 2018 (data revocării) și până la data repunerii în funcție, precum și plata drepturilor salariale reprezentând diferența de 20% reținută din indemnizația lunară, ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare, începând cu 3 octombrie 2018 (data revocării) și până la data încasării integrale a indemnizației lunare cuvenite potrivit ordinului de salarizare, fără diminuarea de 20% reținută ca urmare a sancțiunii disciplinare aplicate.

Prin întâmpinarea depusă, s-a solicitat respingerea contestației în anulare, arătându-se că excepția referitoare la alcătuirea instanței de judecată nu a fost invocată în fața instanței de recurs, cele două condiții prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 1 teza a II-a din C. proc. civ. trebuind să fie îndeplinite cumulativ.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de dispozițiile art. 503 din C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 503 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs".

În motivarea contestației în anulare, se susține faptul că decizia atacată a fost pronunțată de un complet alcătuit într-o modalitate care contravine prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată; potrivit art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., pot fi atacate cu contestație în anulare acele hotărâri pronunțate de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția necorespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia.

Din analiza motivelor prezentate de contestatoare se observă că se invocă teza a II-a a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ. referitoare la alcătuirea completului de judecată.

Prin raportare la textul de lege incident, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile referitoare la invocarea excepției în cursul judecării recursului, pe de-o parte și omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la aceasta, pe de altă parte.

În situația în care se invocă încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, contestația în anulare este inadmisibilă dacă partea interesată nu a invocat acest aspect în recurs, condiția de admisibilitate neputând fi înlăturată de susținerea că nu a fost cunoscută compunerea completului de judecata anterior sau la momentul pronunțării hotărârii.

Astfel, în cauză, se observă că dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 27 decembrie 2017, completul desemnat aleatoriu fiind Completul civil 2 (dosar recurs).

Potrivit art. 19

4

din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Colegiului de conducere al instanței privind stabilirea compunerii completurilor de judecată se publică pe pagina de internet a instanței.

La 30 octombrie 2017, pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost publicat "Comunicatul de presă privind alegerea membrilor Completelor de 5 judecători pentru anul 2018", în cuprinsul acestuia menționându-se numele și calitatea membrilor completului de judecată ce a soluționat recursul contestatoarei.

Ca urmare, chiar de la 27 decembrie 2017, dar cel mai târziu la 3 octombrie 2018, contestatoarea putea cunoaște completul căruia i-a fost repartizată cauza și alcătuirea acestuia, la data soluționării cauzei compunerea completului nefiind modificată.

Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 a Curții Constituționale invocată de contestatoare a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Parlament, pe de o parte și Înalta Curte de Casație și justiție, pe de altă parte, la parag. 161 al acesteia reținându-se că "în privința Completurilor de 5 judecători extrapenale, neexistând vreun aspect care să vizeze procesele în curs, nu se poate invoca faptul că Hotărârea Colegiului de conducere nr. 89/2018 ar fi fost justificată/întemeiată pe dispozițiile art. 25 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora Procesele în curs de judecată (...) începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. Curtea reține că nelegala compunere a instanței reprezintă o nulitate necondiționată de existența unei vătămări, ceea ce, în esență, exprimă nulitatea absolută a actelor efectuate de un astfel de complet, din moment ce s-a încălcat o normă care ocrotește un interes public [a se vedea art. 174 alin. (2) și art. 176 pct. 4 din C. proc. civ.]. De asemenea, Curtea reține că nelegala alcătuire a instanței constituie motiv de casare; în acest sens, art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede: Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale. Mai mult, hotărârea dată în recurs este supusă contestației în anulare, dacă a fost pronunțată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, în condițiile în care se invocase excepția corespunzătoare, iar instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia [art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.]. Se mai reține că o asemenea normă este de ordine publică și nu poate fi, astfel, acceptată în niciun fel încălcarea normelor legale referitoare compunerea instanței".

Raportat la această decizie, pârâta avea deschisă calea contestației în anulare doar în situația în care ar fi invocat în cursul judecății recursului în fața Completului de 5 judecători al instanței supreme că acesta a fost constituit cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, aspect care nu s-a realizat.

Ceea ce a vrut legiuitorul să sancționeze este însăși inacțiunea părții, pasivitatea acesteia, neputându-se susține că prin pronunțarea Deciziei nr. 685/2018 a Curții Constituționale nu mai trebuie dovedite ca fiind îndeplinite condițiile instituite de art. 503 alin. (2) pct. 1 teza a II-a din C. proc. civ., din moment ce Curtea Constituțională le-a reținut expres în considerentele deciziei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 508 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 174 din 3 octombrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziei contestate, Înalta Curte va dispune respingerea acesteia, întrucât demersul juridic inițiat a rămas fără finalitate practică ca urmare a soluționării contestației în anulare la acest termen de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 174 din 3 octombrie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.

Respinge cererea de suspendare a executării deciziei contestate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 martie 2019.

Procesat de GGC - GV