ÎCCJ, Decizia nr. 16/2019

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea disciplinară înregistrată pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. x/2016, Inspecția Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004.

Prin Hotărârea nr. 10P din 5 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori în materie disciplinară, a admis în parte acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară și, în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, a aplicat pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, sancțiunea disciplinară constând în "diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 2 luni" pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din aceeași lege.

Recursul declarat de A. împotriva hotărârii menționate la pct. 2 a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 139 din 8 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2016.

Recurentul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei menționate la pct. 3, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., susținând, în esență, criticile arătate în continuare.

Contrar dispozițiilor art. 32 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 304/2004, prin Hotărârea nr. 3/2014 a Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Justiție și Casație s-a decis desemnarea aleatorie numai a 4 dintre cei 5 membri ai completului de 5 judecători care a judecat și pronunțat soluția în Dosarul nr. x/2016.

Prin Decizia nr. 685/2018, publicată în M. Of. nr. 1021/29.11.2018, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contrare dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 255/2013.

În esență, contestatorul critică hotărârea atacată pentru motivul că, în sensul celor reținute prin decizia menționată a Curții Constituționale, completul de 5 judecători, care a pronunțat decizia atacată a fost constituit cu încălcarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 255/2013, astfel că nu au fost respectate dreptul la un proces echitabil și exigența imparțialității instanței, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Mai susține contestatorul că art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. prevede expres încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, pe care nu a putut să o invoce pe cale de excepție deoarece, pe de o parte, nu a mai exercitat nicio cale de atac împotriva Deciziei civile nr. 139/2017, iar, pe de altă parte, decizia Curții Constituționale, care i-a oferit posibilitatea formulării acestei căi extraordinare de atac, a fost pronunțată la data de 7 noiembrie 2018. În aceste condiții, contestatorul susține că termenul în care putea să formuleze contestația în anulare curge de la momentul publicării deciziei Curții Constituționale în M. Of. din 29.11.2018.

Intimata Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția tardivității formulării și excepția inadmisibilității contestației în anulare.

În susținerea excepției tardivității, intimata argumentează că, în speță, contestația în anulare a fost introdusă cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ.

Referitor la excepția inadmisibilității, intimata susține că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., întrucât neregularitatea privitoare la alcătuirea instanței nu a fost invocată în cadrul procesual al recursului soluționat prin decizia ce formează obiectul contestației în anulare.

II. Considerentele Înaltei Curți

La termenul de judecată de astăzi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte a rămas pronunțare cu privire la excepția tardivității contestației în anulare, excepție de procedură care fac inutilă în tot cercetarea în fond a cauzei.

Conform art. 506 alin. (1) C. proc. civ.:

"Art. 506. - Termen de exercitare

(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă."

În cauză, decizia ce formează obiectul contestației în anulare a fost comunicată recurentului la data de 16 iunie 2017, astfel că termenul de 15 zile prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ. s-a împlinit la data de 2 iulie 2017.

Astfel fiind, contestația în anulare depusă la oficiul poștal la data de 5 decembrie 2018 a fost introdusă cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește termenul limită de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă, prevăzut de art. 506 alin. (1) teza finală C. proc. civ., se reține că acest termen nu presupune dreptul de opțiune al părții pentru exercitarea căii de atac fie în termenul de 15 zile de la comunicare, fie în termenul de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii. Rațiunea instituirii acestui termen este justificată de necesitatea asigurării certitudinii raporturilor juridice, în sensul că hotărârea definitivă nu mai poate forma obiectul acestei căi de atac după împlinirea termenului în discuție.

Or, în cauză, se constată că recurentul A. a introdus contestația în anulare la data de 5 decembrie 2018, cu depășirea și a termenului de un an de la data rămânerii definitive a deciziei atacate, care a rămas definitivă la data pronunțării - 8 mai 2017 - conform art. 51 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 634 alin. (2) C. proc. civ.

Susținerile contestatorului în sensul că termenul de introducere a contestației în anulare se calculează, în speță, de la data de 29 noiembrie 2018, când Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial, sunt neîntemeiate.

În principal, se reține că art. 506 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează termenul de introducere a contestației în anulare, prevede lipsit de orice echivoc și fără excepție faptul că acest termen se calculează de la data comunicării hotărârii atacate.

Subsecvent, este de observat că data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale este prevăzută de ar. 511 alin. (3) C. proc. civ. ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la ar. 506 alin. (1), Înalta Curte va respinge, ca tardiv introdusă, contestația în anulare formulată de către A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv introdusă, contestația în anulare formulată de către A. împotriva Deciziei nr. 139 din 8 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT