ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2019

ÎCCJ, Decizia nr. 13/2019

HOTĂRÂRE
21.01.2019
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 13/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 iunie 2017, secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus următoarele: (i) respinge excepțiile invocate de pârâtul procuror, respectiv excepția nelegalei sesizări a secției pentru procurori în materie disciplinară, excepția nelegalei exercitări a acțiunii disciplinare și excepția nelegalității efectuării cercetării disciplinare, ca neîntemeiate; (ii) admite probele solicitate de Inspecția Judiciară, respectiv proba cu înscrisurile existente la dosar și înscrisul depus la termenul respectiv, precum și proba constând în audierea pârâtului procuror; (iii) admite pârâtului proba constând în audierea sa și respinge proba testimonială solicitată, constând în audierea martorilor A. și B.; (iv) admite proba testimonială constând în audierea doamnei procuror C.; (v) se va emite adresă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București pentru a se comunica stadiul dosarului nr. x/2016 și eventual soluția dispusă în acest dosar.

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, prin încheierea din 5 iulie 2017, a dispus următoarele: (i) pune în vedere reclamantei Inspecția Judiciară să prezinte la dosar documentele interne care au stat la baza desemnării altor persoane, în calitate de reprezentanți ai Inspecției Judiciare, în vederea semnării Rezoluției nr. x/24.04.2017, respectiv pentru inspectorul-șef și pentru directorul Direcției pentru procurori; (ii) prorogă audierea pârâtului și a martorului C.; (iii) dispune citarea martorului C..

Prin încheierea din 13 septembrie 2017, secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus următoarele: (i) respinge, ca neîntemeiată, excepția nulității absolute a Rezoluției nr. x/24.04.2017, excepție invocată de pârât; (ii) respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a acțiunilor în contencios administrativ împotriva Ordinelor nr. 45 din 1 octombrie 2015 și nr. 17 din 29 februarie 2016 ale inspectorului-șef al Inspecției Judiciare; (iii) respinge, ca inadmisibilă, excepția de nelegalitate a Ordinelor nr. 45 din 1 octombrie 2015 și nr. 17 din 29 februarie 2016 ale inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, excepție invocată de pârât; (iv) respinge cererea de suplimentare a probatoriului formulată de pârât; (v) amână pronunțarea la data de 20 septembrie 2017.

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 11P din 20 septembrie 2017, a decis următoarele: a) cu unanimitate, respinge, ca neîntemeiată, acțiunea disciplinară pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza întâi raportat la art. 99

1

alin. (1) din Legea nr. 303/2004; b) cu majoritate: (i) admite în parte acțiunea disciplinară; (ii) în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, aplică pârâtului D. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu 20% pe o perioadă de 4 luni, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din aceeași lege; (iii) în baza art. 451, 452 și 453 C. proc. civ., obligă reclamanta Inspecția Judiciară la plata parțială a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, în sumă de 3.272,50 RON, către pârâtul D..

Prin Decizia nr. 133 din 25 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a respins, ca nefondate, atât recursul declarat de reclamanta Inspecția Judiciară împotriva Hotărârii nr. 11P din 20 septembrie 2017, pronunțată de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2017, cât și recursul declarat de pârâtul D. împotriva Hotărârii nr. 11P din 20 septembrie 2017 și încheierilor de ședință din 14 iunie 2017, 5 iulie 2017 și 13 septembrie 2017, pronunțate de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în același dosar.

Împotriva Deciziei nr. 133 din 25 iunie 2018, a formulat cerere de revizuire D., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

În susținerea cererii, s-a arătat că, în pofida art. 32 din Legea nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 255/2013, prin Hotărârea nr. 3/2014 a Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Justiție și Casație s-a decis desemnarea aleatorie a doar 4 din cei 5 membri ai completului ce a judecat și pronunțat soluția în dosarul nr. x/2017.

Totodată, prin Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, începând cu Hotărârea nr. 3/2014 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza căreia au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai completurilor de 5 judecători, s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte și s-a decis ca Înalta Curte de Casație și Justiție să procedeze de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 207/2018.

În aceste condiții, decizia civilă a cărei revizuire se solicită este lovită de nulitate absolută, din cauza nerespectării normelor privind constituirea instanței care a judecat cauza și, ulterior, a pronunțat soluția, fiind evidentă și încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ulterior, revizuentul a invocat excepția nulității absolute a deciziei recurate, pe fondul schimbării efective în cursul judecății atât a obiectului cauzei, cât și a acuzațiilor aduse, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și instanța de recurs fiind obligate să judece în limitele acțiunii disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară și în raport cu fundamentarea răspunderii disciplinare, așa cum a fost reținută expres în rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare.

Intimata Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 16 ianuarie 2019, prin care solicită respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de 509 alin. (1) din C. proc. civ.

În temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., analizând condițiile de admisibilitate și excepția nulității absolute invocate, subsumată motivului de revizuire invocat, Înalta Curte o va respinge pentru următoarele considerente:

Revizuirea este întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., conform căruia:

"Art. 509 - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...] 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".

Textul de lege invocat privește situația stabilirii eronate a situației de fapt, ca urmare a neadministrării, ca mijloc de probă, a înscrisului doveditor descoperit după darea hotărârii.

Practic, calea extraordinară este deschisă părților doar în situația în care, ulterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere, s-au descoperit înscrisuri care nu au putut fi prezentate instanței dintr-o împrejurare mai presus de voința lor și care au un caracter determinant în pronunțarea hotărârii ce face obiectul revizuirii, aspect ce nu se regăsește în cauză.

Pentru ca actul ce se prezintă în cererea de revizuire, respectiv Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018 să fie "înscris doveditor" în sensul dispoziției anterior menționate, este necesar ca aceasta, dacă ar fi fost cunoscută de instanță cu ocazia judecării pricinii, să fi putut duce la o altă soluție, or, prin prezentul demers, revizuentul tinde să obțină o nouă apreciere cu privire la fondul cauzei, care, în actuala fază procesuală, ar aduce atingere principiului res judicata a cărui respectare impune ca, subsumat principiului securității juridice, exercitarea acestei căi extraordinare de atac să nu presupună o nouă judecată a cauzei, așa cum s-a reținut și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Brumărescu împotriva României, §61; Mitrea împotriva României, §24).

Totodată, prin Decizia nr. 685/2018, paragraful 161, Curtea Constituțională a reținut că, în materie extrapenală, "nelegala alcătuire a instanței constituie motiv de casare; în acest sens, art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede: «Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale». Mai mult, hotărârea dată în recurs este supusă contestației în anulare, dacă a fost pronunțată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, în condițiile în care se invocase excepția corespunzătoare, iar instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia [art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ..]. Se mai reține că o asemenea normă este de ordine publică și nu poate fi, astfel, acceptată în niciun fel încălcarea normelor legale referitoare compunerea instanței".

În consecință, revizuentul, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018, nu are deschisă calea revizuirii, ci doar a contestației în anulare, în situația în care ar fi invocat în cursul judecății în fața completului de 5 judecători faptul că acesta a fost constituit cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza dedusă judecății.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) din C. proc. civ. nu poate fi invocat cu succes pentru a obține rejudecarea unui proces, cu motivarea că, după soluționarea cauzei, s-a pronunțat o decizie a Curții Constituționale, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a reglementat o atare situație la art. 509 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ.

Însă, Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018 nu se circumscrie nici motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ., întrucât decizia respectivă nu a fost pronunțată asupra unei excepții de neconstituționalitate invocate în cauza soluționată prin Decizia nr. 133 din 25 iunie 2018, ci a fost pronunțată în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte.

Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de D..

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de D. împotriva Deciziei civile nr. 133 din 25 iunie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CL

Sursă