ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4036/2018

Asupra cauzei de față;

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 mai 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

(i) anularea Hotărârii nr. 93 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 6 martie 2018;

(ii) anularea Hotărârii nr. 397 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 19 aprilie 2018;

(iii) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Bacău;

(iv) obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că își desfășoară activitatea în funcția de judecător în cadrul Curții de Apel Galați, iar în cursul lunii ianuarie 2018 a formulat o cerere de transfer de la această instanță la Curtea de Apel Bacău, în raza căreia își are domiciliul (Piatra-Neamț). Cererea de transfer i-a fost respinsă prin Hotărârea nr. 93 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 6 martie 2018, iar această soluție a fost menținută prin Hotărârea Plenului CSM nr. 397 din 19 aprilie 2018.

Contestatoarea a susținut că cele două acte administrative au fost întocmite cu încălcarea drepturilor sale, pentru următoarele motive:

a) Nu numai că nu au fost luate în considerare motivele de ordin personal cu caracter excepțional pe care le-a invocat, dar secția pentru judecători a omis cu desăvârșire să le analizeze întrucât, în motivarea hotărârii nu se regăsește niciun fel de referire, nici măcar sumară la acestea.

În cererea de transfer a invocat, în esență, faptul că are o situație familială deosebită, respectiv probleme medicale grave cu fiica sa, pentru care deține acte oficiale doveditoare, un copil minor, în vârstă de 6 ani și jumătate, iar ambii copii rămân în timpul săptămânii la Piatra Neamț, la 250 Km distanță de Galați, cu tatăl lor care suferă de unele afecțiuni psihice, are manifestări violente și imprevizibile, o influență negativă asupra copiilor, fiind un consumator de alcool.

La toate aceste afirmații, a atașat acte doveditoare, acestea au fost ignorate în mod voit, întrucât secția pentru judecători a ales să cuprindă într-o singură frază motivarea respingerii tuturor motivelor invocate în favoarea transferului, făcând referire la vechimea la Curtea de Apel Galați.

Lipsa referirilor în hotărâre la motivele de ordin personal cu caracter excepțional echivalează cu nemotivarea acesteia.

b) Inexistența unui concurs de cereri de transfer

La Curtea de Apel Bacău, la data soluționării cererii de transfer, au existat două posturi vacante de execuție și unul aferent funcției de președinte, și nu unul de execuție și unul aferent funcției de președinte, cum în mod greșit s-a reținut în hotărârea Plenului CSM. Practic, în urma respingerii cererii de transfer a contestatoarei, unul dintre cele două posturi de execuție a rămas vacant. Nu a existat un concurs efectiv între mai multe cereri de transfer întrucât, deși au fost trei cereri de transfer la Curtea de Apel Bacău, una a fost respinsă ca tardiv formulată, rămânând posibile două cereri de transfer a contestatoarei și a domnului judecător B., pe cele două posturi vacante.

Având în vedere existența a două posturi vacante disponibile pentru transfer și două cereri admisibile formulate în termen, nu se poate afirma că cele două cereri de transfer erau în concurs. Oricum, Hotărârea secției pentru judecători nu cuprinde o motivare a modului în care s-a cumpănit asupra acestui concurs de cereri.

c) Un al treilea aspect care a creat un adevărat prejudiciu dreptului său la carieră este abordarea aleasă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul că, pentru atitudinea culpabilă de a fi obținut două transferuri în trecut pentru motive de ordin personal și familial și de a se fi înscris la concursul de promovare efectivă pe funcții de execuție, este firesc să primească sancțiunea de a i se respinge cererea de transfer.

Deși apare ca incredibil, Plenul CSM motivează în contestația privind transferul de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Bacău, că situația sa personală și familială a fost avută în vedere cu mult timp în urmă, la soluționarea cererilor de transfer de la Judecătoria Toplița la Judecătoria Roman și ulterior, la Judecătoria Piatra Neamț.

Întrucât era de la dificil la imposibil să valideze o hotărâre lipsită de motivare (hotărârea secției pentru judecători), Plenul a ales, în motivarea soluției din 19.04.2018, să facă referire la transferurile acordate în cursul anilor 2015 - 2016, la avize favorabile ale unor instanțe, cum este Judecătoria Roman sau Judecătoria Piatra Neamț, care nu fac obiectul cauzei de față.

Totodată, a sugera că trebuia să se înscrie la concursul pentru promovarea pe loc, sau la o altă secție, unde nu deținea specializare, contravine în mod grav independenței justiției deși, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției și, implicit, a magistraților.

d) Un alt motiv de nemulțumire cu privire la cele două acte administrative atacate este faptul că pentru respingerea transferului, s-a folosit în mod părtinitor și discreționar criteriul vechimii la instanța unde funcționează.

Consideră că a fost discriminată, în raport cu alți colegi magistrați, care, fiind în aceeași situație cu aceasta, având exact aceeași vechime la instanța unde funcționau, în mod miraculos, au obținut transferul, în aceeași ședință din 6.03.2018, când acesteia i s-a respins transferul.

Astfel, prin Hotărârile nr. 141, respectiv 146, din 6 martie 2018, secția pentru judecători a CSM a admis cererile de transfer a domnilor judecători C. și D. la Tribunalul Dâmbovița, respectiv la Tribunalul Mureș, fără a fi relevante cele 21 de zile de vechime în grad, pentru cel din urmă, sau de la instanța de la care se transferă, pentru d-l C.

Consideră că, prin soluționarea arbitrară, în mod diferit, a două cereri în care solicitanții aveau situații identice, respectiv contestatoarea și d-l judecător C., a fost discriminată și i-a fost vătămat dreptul la carieră.

O soluționare corectă a cererilor de transfer presupune ca atunci când doi magistrați se află în situații identice, să beneficieze de același tratament. Prin urmare, dacă domnului C. i s-a admis cererea de transfer, deși avea vechime la instanță de 21 de zile, contestatoarei nu ar fi trebuit să i se respingă cererea de transfer pentru exact același motiv, vechimea la instanța unde funcționa. Dacă s-ar accepta ca în situații identice, același for decizional să dea soluții diametral opuse, se poate vorbi lejer despre discriminare și o practică inconstantă și lipsită de stabilitate a CSM.

e) Aspectele de ordin practic pe care contestatoarea le-a invocat în fața celor două autorități și modul inexplicabil în care acestea au înțeles să le gestioneze

Analizând cuprinsul Hotărârii nr. 93 din 6 martie 2018, motivele respingerii cererii pot fi rezumate astfel:

- cererea de transfer a fost formulată după 21 de zile de la promovarea la Curtea de Apel Galați;

- la Curtea de Apel Galați există deja un post vacant.

Secția pentru judecători nu a făcut niciun fel de comentariu sub aspectul încărcăturii/judecător la ambele instanțe, rezumându-se să constate că la Curtea de Apel Galați în anul 2017, aceasta s-a ridicat la 314, față de 328 la Curtea de Apel Bacău. Tot niciun punct de vedere nu a fost exprimat față de situația că, deși Curtea de Apel Bacău funcționa la acel moment cu un deficit de 3 judecători, față de Curtea de Apel Galați, care avea un singur post vacant, secția a ales să respingă nejustificat, dar mai grav, nemotivat, cererea de transfer a contestatoarei.

Nu s-a făcut niciun fel de referire la motivele invocate în cererea de transfer, respectiv că există două cereri de valorificare a concursului de promovare efectivă din 26 noiembrie 2017, formulate de domnii judecători E. și F. și că postul eliberat prin transferul contestatoarei se va ocupa prin admiterea cererilor de valorificare.

De asemenea, deși în cuprinsul motivării hotărârii atacate se precizează că ambele instanțe i-au oferit avize favorabile, iar din cunoștințele acesteia, aceste avize sunt motivate atât cu privire la motivele de ordin profesional, cât și la cele de ordin personal, în Hotărârea nr. 93 din 6 martie 2018 nu se regăsesc niciun fel de referiri la aceste avize, sau motivele pentru care ele au fost înlăturate de la soluționarea cererii.

Nici Plenul nu a găsit o justificare pentru această alegere făcută de secția pentru judecători, în condițiile în care cele două instanțe i-au oferit avize favorabile, care chiar consultative, exprimau punctul de vedere al conducerii acestor instanțe, conducere care cunoaște cel mai bine vulnerabilitățile cu care s-ar putea confrunta și care a fost mandatată de însuși CSM pentru a-și îndeplini rolul managerial.

Astfel, secția pentru judecători ar fi trebuit să constate că, raportat la numărul de posturi vacante și încărcătura/judecător, Curtea de Apel Bacău se afla într-o situație mai grea față de Curtea de Apel Galați, având 3 posturi vacante, față de unul singur la Galați, și o încărcătură de 328 de dosare, față de cele 314 la Galați, lăsând în mod surprinzător și acest aspect neanalizat.

În condițiile în care CSM a dispus de două posturi vacante la Curtea de Apel Bacău și și-a asumat ocuparea doar a unuia dintre acestea și respingerea cererii sale de transfer, cu greu se poate vorbi despre "menținerea unui echilibru între interesul public pe care CSM are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat", astfel cum se menționează în hotărârea Plenului CSM contestată în cauză.

În concluzie, pentru motivele expuse, s-a solicitat admiterea contestației, cu precizarea că, la data sesizării instanței, se apropie deja de o vechime de 6 luni la instanța de unde dorește să obțină transferul.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat, prin întâmpinare, respingerea contestației ca neîntemeiată, invocând, în esență, următoarele apărări:

2.1 Hotărârile atacate sunt legale și temeinice, fiind analizate criteriile prevăzute de art. 3 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, cu modificările și completările ulterioare.

Normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în acest sens, fără a crea în mod automat un drept al solicitantului.

În mod evident, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea instanțelor și parchetelor.

Contrar susținerilor contestatoarei, în adoptarea hotărârii atacate, secția pentru judecători a avut în vedere toate criteriile regulamentare.

În speță, interesul profesional și implicit interesul general al bunei funcționări a instanței a fost acela ca un judecător care a promovat efectiv la o instanță să își desfășoare activitatea la instanța unde a promovat cel puțin pentru o anumită perioadă de timp și nu să solicite transferul doar după 21 de zile de activitate. Suplimentar, s-a mai reținut că la instanța de unde se solicită transferul, Curtea de Apel Galați, exista deja un post vacant.

Totodată, situația familială deosebită a contestatoarei a fost avută în vedere inclusiv de secția pentru judecători, însă pentru respectarea dreptului la viață privată aspectele invocate nu au fost inserate în considerentele hotărârii.

2.2 Referitor la situația posturilor vacante, nu există niciun fel de greșeală, întrucât s-a reținut că sunt efectiv vacante 2 posturi de judecător, un post fiind aferent funcției de conducere, în speță fiind vorba de o modalitate diferită de formulare, întrucât postul de președinte se scade din totalul posturilor vacante și nu din cele efectiv vacante.

2.3 Referitor la avizele favorabile comunicate de Curtea de Apel Bacău și Curtea de Apel Galați, se impune precizarea că, independent de poziția exprimată de instanța de la care provine contestatoarea, gestionarea resurselor umane la nivelul instanțelor reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să aibă în vedere asigurarea bunei funcționări a activității instanțelor implicate. Avizele acestor instanțe într-o procedură de transfer nu au un caracter obligatoriu pentru secție, indiferent dacă sunt în sensul admiterii cererii de transfer sau în sensul respingerii.

2.4 Criticile privind reținerea în mod greșit de către Plen a unor argumente pentru respingerea contestației sunt neîntemeiate, în primul rând pentru că acestea se regăsesc printre criteriile regulamentare menționate, iar în al doilea rând Plenul are o anumită marjă de apreciere atât în ceea ce privește adoptarea soluției, cât și în ceea ce privește considerentele care stau la baza soluției.

Astfel, admiterea într-un interval de doar 3 ani a două cereri de transfer pentru motive familiale, de la Judecătoria Toplița la Judecătoria Roman și de la Judecătoria Roman la Judecătoria Piatra-Neamț, coroborată cu înscrierea la un concurs de promovare efectivă la Curtea de Apel Galați, poate fi cel puțin un indiciu în ceea ce privește asumarea situației familiale de către contestatoare, oricât de dificilă ar fi aceasta.

2.5 În ceea ce privește practica administrativă a Consiliului, în sensul admiterii cererilor de transfer ale unor judecători care au promovat recent la instanțele de unde se solicită transferul Secțiile corespunzătoare ale Consiliului analizează fiecare cerere de transfer în funcție de circumstanțele specifice și de criteriile cuprinse în art. 3 din Regulament.

2.6 Nici critica vizând omisiunea secției pentru judecători de a lua în considerare situația posturilor vacante și a încărcăturii la instanțele avizate nu este întemeiată întrucât, după cum se poate observa, datele statistice de la cele două instanțe sunt menționate în cuprinsul hotărârii secției, fiind avute în vedere la soluționarea cererii de transfer.

În concluzie, pentru considerentele arătate, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației de față

Examinând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/2018, contestatoarea A., judecător la Curtea de Apel Galați, a solicitat transferul la Curtea de Apel Bacău.

Prin Hotărârea nr. 93 din 6 martie 2018 secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de contestatoare, în temeiul art. 40 lit. i) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor și procurorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 9 martie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a decide în acest sens, secția pentru judecători a avut în vedere vechimea doamnei judecător la instanța de la care solicită transferul, de 21 de zile, în condițiile în care aceasta a promovat efectiv la Curtea de Apel Galați începând cu data de 1 ianuarie 2018, instanță la care exista deja un post vacant de judecător.

În considerentele Hotărârii nr. 93 din 6 martie 2018 a secției pentru judecători au fost expuse:

- situația posturilor vacante la Curtea de Apel Galați și la Curtea de Apel Bacău, publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 15 ianuarie 2018;

- volumul de activitate la ambele instanțe, respectiv încărcătura/judecător în cursul anului 2017, față de media națională;

- avizele favorabile față de cererea de transfer emise de Curtea de Apel Galați și Curtea de Apel Bacău.

Contestația formulată împotriva Hotărârii secției pentru judecători nr. 93/6 martie 2018 a fost respinsă prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 397 din 19 aprilie 2018.

Litigiul dedus judecății vizează controlul de legalitate atât asupra Hotărârii secției pentru judecători nr. 93 din 6 martie 2018, cât și asupra Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 397 din 19 aprilie 2018.

La art. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 sunt stabilite criteriile analizate în soluționarea unei cereri de transfer, și anume:

- volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul;

- numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora,;

- vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

- vechimea la instanța sau parchetul de la care se solicită transferul;

- vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită transferul;

- specializarea judecătorului/procurorului;

- specializările complementare;

- vechimea în cadrul secției/completului corespunzător specializării, precum și disponibilitatea de a activa în alte secții/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanței/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerințele acestuia;

- domiciliul solicitantului; locul de muncă al soțului sau soției; distanța dintre domiciliu și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate și situația familială.

Se observă faptul că art. 3 din Regulament enumeră criteriile ce trebuie avute în vedere la soluționarea cererilor de transfer, fără a institui o ordine de preferință sau o pondere a acestora.

Prin urmare, analiza cererilor de transfer trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin decizia administrativă.

Examinând modalitatea în care au fost aplicate în cazul cererii de transfer formulată de contestatoare, criteriile menționate la art. 3 din Regulament, se constată că, deși în Hotărârea Plenului CSM nr. 397 din 19 aprilie 2018 se afirmă că toate aceste criterii au fost avute în vedere de secția pentru judecători, inclusiv cele referitoare la situația personală și familială, în motivarea soluției de respingere a cererii de transfer nu se regăsește o minimă analiză a criteriilor de ordin personal invocate, acestea fiind complet ignorate în evaluarea realizată de secția pentru judecători.

Motivele privind situația personală și familială prezentate de detaliu de către contestatoare atât în susținerea cererii de transfer, cât și pe calea prezentei contestații, au fost dovedite cu înscrisuri și justificau, în opinia Înaltei Curți, admiterea cererii de transfer.

Pentru a dispune respingerea cererii de transfer, secția pentru judecători a avut în vedere în mod special vechimea contestatoarei, de 21 de zile, la instanța de unde a solicitat transferul, respectiv Curtea de Apel Galați, instanță la care exista deja un post vacant de judecător.

O situație similară a existat în cazul cererii de transfer formulată de domnul judecător C., soluționată de secția pentru judecători la aceeași dată, prin Hotărârea nr. 141 din 6 martie 2018, însă în sensul admiterii ei, deși domnul judecător promovase efectiv în funcție cu ocazia aceluiași concurs, din 26 noiembrie 2017, având aceeași vechime ca și contestatoarea la instanța de la care a solicitat transferul.

Se remarcă astfel abordarea diferită în cazul contestatoarei, fiind întemeiate susținerile acesteia legate de inegalitatea de tratament juridic, atât timp cât în cazul său vechimea la instanța de la care se solicită transferul a reprezentat un motiv care a justificat respingerea cererii de transfer, însă în cazul colegului său, domul judecător C., a constituit un motiv favorabil aprobării transferului.

Referitor la criteriile ce vizează situația instanțelor implicate în procedura de transfer, datele statistice prezentate de secția pentru judecători din Hotărârea nr. 93 din 6 martie 2018 evidențiază faptul că la Curtea de Apel Galați, instanța de la care s-a solicitat transferul, exista un singur post vacant, iar încărcătura/judecător a fost de 314 cauze, față de media națională de 301 cauze/judecător.

În schimb, la Curtea de Apel Bacău, instanța la care s-a solicitat transferul, existau 3 posturi vacante din care un post aferent funcției de președinte, iar încărcătura/judecător a fost de 328 cauze, față de media națională de 301 de cauze/judecător.

Toate aceste elemente, circumscrise criteriilor expres prevăzute la art. 3 din Regulament, justificau admiterea cererii de transfer de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Bacău, însă ele nu au fost în niciun fel analizate prin hotărârea secției pentru judecători.

De asemenea, secția pentru judecători nu a oferit niciun răspuns la avizele favorabile emise de Curtea de Apel Galați și Curtea de Apel Bacău, deși aceste avize fac parte din documentația întocmită de direcția de specialitate în cazul tuturor cererilor de transfer.

Or, decisivă în evaluarea consecințelor soluționării favorabile a cererii de transfer de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Bacău era analiza de oportunitate realizată de aceste instanțe, ele fiind cele mai în măsură să stabilească dacă admiterea cererii de transfer afectează sau nu buna funcționare a instanței.

Prin urmare, avizele favorabile emise de instanțele implicate în procedura transferului justificau admiterea cererii contestatoarei, astfel că și sub acest aspect susținerile acesteia sunt întemeiate.

În concluzie, pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 29 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va dispune admiterea contestației, anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 397 din 19 aprilie 2018 și a Hotărârii secției pentru judecători nr. 93/6 martie 2018 și obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei, de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Bacău.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., intimatul va fi obligat la plata către contestatoare a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 397 din 19 aprilie 2018 și a Hotărârii secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 93 din 6 martie 2018.

Anulează Hotărârea Plenului CSM nr. 397 din 19 aprilie 2018 și Hotărârea secției pentru Judecători nr. 93 din 6 martie 2018.

Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A., de la Curtea de Apel Galați la Curtea de Apel Bacău.

Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la plata către contestatoare a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - LM