ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3573/2011

Ședința publică de la 10 noiembrie 2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 739/CM din 22 septembrie 2008 Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis

excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Arbitraj de pe lângă U.N.C.M.

Această sentință a

devenit irevocabilă prin respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de

recurenta-reclamantă A.G.S. S.C.M. Curtea de Argeș conform deciziei nr. 699/R-CM

din 25 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă,

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu

minori și de familie.

Prin sentința

arbitrală nr. 16 din 3 iunie 2010 pronunțată în dosarul nr. 5/2010 Curtea de

Arbitraj de pe lângă U.N.C.M. U.C.M. a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive a d-lui M.Ș., a respins cererea reconvențională formulată de către

pârâtul B.M. ca netimbrată și a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul arbitral a reținut referitor la excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtului M.Ș., că este întemeiată în raport de prevederile

art. 11 alin. (1) și art. 53 alin. (1) din Statutul reclamantei, precum și față

de faptul că acest pârât nu are calitate de membru cooperator al S.C.M. A.G.S. Curtea

de Argeș (fosta S.C.M. A.G.S. Curtea de Argeș), fiind angajat în cadrul

Direcției Probleme Statutare și Resurse Umane din U.C.M., participarea sa la

adunarea generală a membrilor cooperatori din cadrul S.C.M. A.G.S. Curtea de

Argeș a fost în calitate de delegat din partea U.N.C.M. - U.C.M. Mai mult

neavând calitatea de membru cooperator în cadrul S.C.M. A.G.S. Curtea de Argeș,

nu a votat în cadrul Adunării Generale din data de 6 aprilie 2001.

În conformitate cu

prevederile art. 53 alin. (1) din Statutul reclamantei „membrii cooperatori

răspund material, civil și penal pentru pagubele aduse societății cooperative

meșteșugărești.”

Pentru angajarea

răspunderii civile delictuale trebuie să fie întrunite cumulativ, următoarele

elemente: fapta ilicită; existența prejudiciului, raport de cauzalitate între

fapta ilicită și prejudiciu, precum și culpa autorului.

Prin sentința nr. 35/CM

din 26 ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul Argeș, S.C.M. A.G.S. Curtea de

Argeș fosta S.C.M. A.G.S. Curtea de Argeș a fost obligată la plata sumei de

576.557,768 lei, sentință ce a fost pusă în executare, în urma punerii în

executare a sentinței nr. 35/CM din 26 ianuarie 2005, reclamanta a suferit un

prejudiciu în valoare de 576.557,768 lei.

Prin fapta membrilor

cooperatori care au hotărât revocarea președintelui societății, reclamanta a

suferit prejudiciul mai sus menționat. Reclamanta însă nu a precizat persoanele

care au votat revocarea din funcția de președinte a domnului Sandu Nichita, ci

a solicitat obligarea în solidar a unui număr de 168 de membrii cooperatori

dintre care unul dintre pârâți a dovedit că îi încetaseră raporturile de muncă

cu cooperativa și că nu a participat la adunarea generală. Prin neidentificarea

autorilor prejudiciului de către reclamantă, Curtea a apreciat că nu se poate

reține faptul că din culpa pârâților din prezenta cauză s-a produs prejudiciul.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal, a declarat acțiune în anulare, legal

timbrată,

SC

A.G.S.S.C.M., solicitând admiterea acțiunii și desființarea hotărârii arbitrale

și pe fond admiterea cererii.

Prin sentința comercială nr. 63

din 28 aprilie 2011 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a

respins ca nefondată acțiunea în anulare formulată de petenta SC A.G.S.S.C.M.

împotriva sentinței arbitrale nr.16 din 3 iunie 2010 pronunțată de Curtea de

Arbitraj de pe lângă U.N.C.M. U.C.M. în dosarul nr. 5/2010.

A obligat petenta la plata sumei

de 356 lei cheltuieli de judecată către intimatul P.A. și a sumei de 189 lei

cheltuieli de judecată către S.N.

A respins cererea intimatului M.Ș.

privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut că potrivit art. 345 C. proc. civ. prin încheierea

de ședință de la 25 martie 2010 reclamanta prin consilier juridic a numit ca

arbitru pe dl. I.V. Prin încheierea de ședință de la 27 mai 2010 Președintele

Curții a numit pentru pârâți ca arbitru pe dna H.G. în temeiul art. 20 alin. (5)

din Regulile de procedură aplicabile Curții de Arbitraj de pe lângă U.C.M. Din

cuprinsul încheierilor de ședință premergătoare pronunțării sentinței atacate

(încheierile de la 25 martie 2010, 29 aprilie 2010 și 27 mai 2010) rezultă că,

deși petenta a fost reprezentată de apărător, nu a invocat vreo excepție sub

aspectul constituirii tribunalului arbitral.

De asemenea, nu a

fost reținută nici susținerea potrivit căreia în cuprinsul hotărârii atacate nu

se fac mențiuni cu privire la modul în care a fost constituit tribunalul

arbitral, întrucât acest fapt rezultă din încheierile anterioare.

Cu privire la cel

de-al doilea motiv invocat prin acțiunea în anulare, Curtea a apreciat că

argumentele invocate de petentă în dezvoltarea acestui motiv al acțiunii în

anulare vizează aspecte ce țin de temeinicia hotărârii arbitrale, antamând

fondul cauzei, neputând fi încadrate în prevederile art. 364 lit. g) C. proc.

civ.

Împrejurarea

că motivarea tribunalului arbitral nu coincide cu opinia petentei referitoare

la modul în care cauza ar fi trebuit să fie soluționată pe fond, nu înseamnă că

aceasta poate fi circumscrisă situației prevăzute de art. 364 lit. g) C. proc.

civ.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs petenta SC A.G.S.S.C.M. Curtea de Argeș, solicitând admiterea

recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii în anulare așa

cum a fost formulată și pe fond admiterea cererii petentei SC A.G.S.S.C.M.

Curtea de Argeș.

În dezvoltarea în fapt a

recursului, recurenta a susținut, în esență, următoarele:

- Hotărârea primei instanțe a

fost dată cu aplicarea greșită a legii, a dispozițiilor art. 364 lit. c) C.

proc. civ. și a dispozițiilor art. 358

12

C. proc. civ. Constituirea

necorespunzătoare a tribunalului arbitral ca motiv al acțiunii în anulare nu se

limitează doar la momentul inițial, ci poate interveni și în cursul litigiului

arbitral. Recurenta a sesizat constituirea necorespunzătoare abia la momentul

în care a fost comunicată hotărârea arbitrală. Invocarea nerespectării

dispozițiilor privind constituirea completului s-a făcut imediat ce recurenta a

luat cunoștință de această soluție, respectiv când a fost comunicată hotărârea

arbitrală.

- Hotărârea primei instanțe a

fost dată cu aplicarea greșită a legii, a dispozițiilor art. 364 lit. g) și

art. 361 C. proc. civ. Societatea recurentă a indicat în cererea formulată

persoanele care în opinia sa trebuie să răspundă material. Instanța trebuia să

stabilească dacă aceste persoane sau o parte din aceste persoane, sau după caz

niciuna din aceste persoane, trebuie să răspundă și care ar fi limitele răspunderii.

Instanța arbitrală a reținut un aspect, acela că la inițiativa a 72 de membri

cooperatori s-a solicitat introducerea pe ordinea de zi a punctului privind

revocarea din funcție a președintelui societății și că această propunere a fost

votată de 133 persoane din cele 182 care și-au exprimat dreptul de vot. Dacă

nelegalitatea a fost determinată de modificarea ordinii de zi, iar pentru

modificarea ordinii de zi votul nu a fost secret, atunci cu atât mai mult se

puteau analiza condițiile răspunderii părților. Există un prejudiciu

înregistrat de societate, prejudiciul stabilit în mod cert prin hotărâre

judecătorească irevocabilă. Societatea era îndreptățită să se întoarcă

împotriva persoanelor vinovate de producerea prejudiciului.

- Hotărârea arbitrală nu conține

nicio argumentare, nu arată care sunt motivele pentru care s-a ajuns la

respingerea cererii.

Intimații S.N. și M.Ș. au

formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recursul nu este fondat.

Primul motiv al acțiunii în

anulare, întemeiat pe prevederile art. 345 C. proc. civ. nu este fondat.

Instanța de apel aplicând prevederile art. 358

12

C. proc. civ. a

reținut în mod judicios că petenta este decăzută din dreptul de a mai invoca

aspecte referitoare la constituirea tribunalului arbitral în condițiile în care

nu a invocat nicio excepție în acest sens și nu a contestat în niciun mod

numirea și numărul arbitrilor care au pronunțat hotărârea atacată cu prezenta acțiune,

deși a fost reprezentată de avocat.

Nu pot fi reținute nici celelalte

susțineri din motivele de recurs, referitoare la modul de constituire a

instanței arbitrale față de cuprinsul încheierilor de ședință premergătoare

pronunțării sentinței atacate.

În ce privește al doilea motiv

invocat prin acțiunea în anulare instanța de apel a apreciat în mod corect că

argumentele invocate de petentă în dezvoltarea acestui motiv al acțiunii în

anulare vizează aspecte ce țin de temeinicia hotărârii arbitrale, antamând

fondul cauzei, neputând fi încadrate în prevederile art. 364 lit. g) C. proc.

civ., iar eventuala eroare de apreciere asupra fondului relațiilor părților nu

poate constitui un motiv de admitere a acțiunii în anulare.

Nu poate fi primită critica privind

nemotivarea de către tribunalul arbitral a respingerii cererii față de

considerentele hotărârii arbitrale. Hotărârea cuprinde în considerente

argumentele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția dată și motivele

pentru care au fost înlăturate cererile părților oferind posibilitatea

verificării temeiniciei și legalității ei, fiind respectate prevederile art. 361

lit. e) C. proc. civ.

Față de caracterul special al

desființării hotărârii arbitrale prin acțiunea în anulare, dedus din

prevederile art. 364 lit. a)-i) C. proc. civ., care nu au în vedere soluția de

fond propriu-zisă dată în cauză, în mod judicios Curtea a respins acțiunea în

anulare ca nefondată.

Pentru considerentele

expuse, se apreciază că hotărârea nu este afectată de motivul de nelegalitate

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în temeiul art. 312 C. proc. civ.

Înalta Curte urmează a respinge recursul petentei ca nefondat.

Făcând aplicarea

prevederilor art. 274 C. proc. civ. se va obliga recurenta reclamantă A.G.S.S.C.M.

la plata sumei de 57 lei către intimatul pârât P.A. și a sumei de 71,90 lei

către intimatul pârât S.N., cu titlul de cheltuieli de judecată.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta A.G.S.S.C.M. împotriva sentinței nr. 63 din 28

aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Obligă recurenta

reclamantă A.G.S.S.C.M. la plata sumei de 57 lei către intimatul pârât P.A. și

a sumei de 71,90 lei către intimatul pârât S.N., cu titlul de cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 noiembrie 2011.