ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4199/2011

Ședința publică de la 16 decembrie 2011

Asupra

recursului din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin

sentința comercială nr. 11263 din 24 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul

București, secția a VI a comercială, instanța a respins ca neîntemeiată cererea

formulată de reclamantul M.I. în contradictoriu cu pârâta S.C.M.G.I.P.

București, având ca obiect obligarea pârâtei la înscrierea reclamantului în

registrul de evidență al acționarilor cu 47 părți sociale moștenite de la soția

sa I.M.

Pentru

a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.

30 din Legea nr. 1/2005, reclamantul avea dreptul la plata contravalorii

părților sociale și a dividendelor în calitatea sa de succesor. Aceste

dispoziții nu se aplică reclamantului deoarece au fost încălcate dispozițiile

art. 117 din aceiași lege, întrucât această opțiune trebuia făcută în termen de

30 de zile de la data afișării de către societate a listei tuturor membrilor

cooperatori înregistrați în evidența pârâtei.

Cum

reclamantul nu a parcurs această procedură specială, cererea sa nu putea fi

admisă.

Împotriva

acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamantul susținând că prin

hotărârea instanței de fond s-au încălcat dispozițiile art. 117 din Legea nr.

1/2005 și art. 1075, 1094 C. civ. deoarece nu s-a avut în vedere data

reorganizării S.C.A.P.S.C.M.P. – 29 iunie 2005 și data eliberării

certificatului de moștenitor suplimentar la 24 iulie 2009.

Prin

urmare, susține reclamantul, dreptul său la prezenta acțiune a început să curgă

de la 24 iulie 2009 când s-a eliberat certificatul suplimentar de moștenitor.

Apelul

declarat de reclamantul M.I. a fost respins prin decizia comercială nr. 124 din

21 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

S-a

reținut că la data de 13 decembrie 2000 s-a dezbătut succesiunea autoarei I.M.

soția reclamantului, fără ca cele 47 părți sociale deținute de aceasta să fi

fost incluse în masa succesorală.

La

19 februarie 1991 intimata s-a reorganizat devenind S.C.A.P. în cadrul căreia

soția reclamantului deținea în calitate de cooperator un număr de 47 de acțiuni

din capitalul social.

Atitudinea

pasivă timp de 9 ani a reclamantului dintre data eliberări primului certificat

de moștenitor și data eliberării certificatului suplimentar de moștenitor a

făcut să devină incidente dispozițiile art. 117 din Legea nr. 1/2005 potrivit

cărora în termen de 30 de zile de la data afișării la sediul intimatei a listei

membrilor cooperatori înregistrați în listele sale, reclamantul putea formula

contestație în calitate de succesor în ipoteza în care ar fi constatat că nu

era inclus pe listele respective.

Împotriva

acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul M.I., invocând

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că

instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 1/2005

și art. 1075 și art. 1094 C. civ.

În

acest sens se susține că reclamantul nu putea formula în termen de 30 de zile

de la data afișării listei cu membrii cooperatori contestație deoarece nu era

moștenitor sezinar, iar dreptul la acțiune al reclamantului nu s-a născut la 29

iunie 2005 data reorganizării pârâtei ci la 24 iulie 2009 data când s-a

eliberat certificatul suplimentar de moștenitor.

Recursul

declarat de reclamant este nefondat.

Astfel,

în perioada 1 martie 1976 – 1 iulie 1991 soția reclamantului M.I. a deținut

calitatea de membru cooperator în cadrul C.P., cu un număr de 47 părți sociale

în valoare de 150,40 lei la data de 8 iunie 2005. La 29 iunie 2005, S.C.P. s-a

reorganizat conform Legii nr. 1/2005, publicată în M.Of. nr. 172 din 28

februarie 2005, devenind S.C.M.G.I.P., în registrul de acțiuni al căreia nu mai

figura soția recurentului reclamant care decedase la data de 18 aprilie 1999.

Reorganizarea

societății a fost făcută sub imperiul Legii nr. 1/2005, astfel că instanțele au

constatat în mod corect aplicabile dispozițiile art. 117 și a celorlalte,

respectiv art. 29 și art. 30.

Conform

art. 117 din Legea nr. 1/2005, recurentul reclamant, constatând că a fost

afișată lista tuturor membrilor cooperatori înregistrați în evidențele pârâtei

printre care nu mai figura soția sa I.M. care decedase la data de 18 aprilie

1999, putea să opteze în termen de 30 de zile să-i fie achitată contravaloarea

părților sociale și a dividendelor în calitatea sa de succesor.

Împrejurarea

că dezbaterea succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor au avut

loc la 13 decembrie 2000 și cel suplimentar la 24 iulie 2009, sunt apărări care

nu pot fi considerate de către instanță ca fiind întemeiate deoarece ar însemna

ca propria culpă (neefectuarea demersurilor legale pentru dezbaterea

succesiunii), să ducă la crearea unui drept în justiție cu încălcarea

principiului „

nemo auditur propriam turpitudinem

”. Astfel că

neformularea contestației în termenul de decădere de 30 de zile de la momentul

afișării listei membrilor cooperatori și a părților sociale ce le revin sub

motivul obținerii certificatului de moștenitor suplimentar la 9 ani de la

dezbaterea inițială a succesiunii, nu poate duce la o repunere în termen a

acestuia, lucru urmărit prin prezenta acțiune.

Rezolvându-se

problema de drept în sensul incidenței Legii nr. 1/2005 și implicit a

dispozițiilor art. 117 din acest act normativ, se reține că procedura specială

impusă de această lege nu a fost respectată de recurentul reclamant ceea ce în

raport de obiectul acțiunii atrage aplicarea dispozițiilor art. 312 pct. 1 C.

proc. civ., în sensul respingerii ca nefondat al recursului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D

E C I D E:

Respinge

recursul declarat de reclamantul M.I. împotriva deciziei comerciale nr. 124 din

21 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

16 decembrie 2011.