ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4199/2011

Ședința publică de la 16 decembrie 2011 Asupra recursului din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 11263 din 24 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul M.I. în contradictoriu cu pârâta S.C.M.G.I.P. București, având ca obiect obligarea pârâtei la înscrierea reclamantului în registrul de evidență al acționarilor cu 47 părți sociale moștenite de la soția sa I.M. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 1/2005, reclamantul avea dreptul la plata contravalorii părților sociale și a dividendelor în calitatea sa de succesor.

Aceste dispoziții nu se aplică reclamantului deoarece au fost încălcate dispozițiile art. 117 din aceiași lege, întrucât această opțiune trebuia făcută în termen de 30 de zile de la data afișării de către societate a listei tuturor membrilor cooperatori înregistrați în evidența pârâtei. Cum reclamantul nu a parcurs această procedură specială, cererea sa nu putea fi admisă. Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamantul susținând că prin hotărârea instanței de fond s-au încălcat dispozițiile art. 117 din Legea nr. 1/2005 și art. 1075, 1094 C. civ. deoarece nu s-a avut în vedere data reorganizării S.C.A.P.S.C.M.P. – 29 iunie 2005 și data eliberării certificatului de moștenitor suplimentar la 24 iulie 2009. Prin urmare, susține reclamantul, dreptul său la prezenta acțiune a început să curgă de la 24 iulie 2009 când s-a eliberat certificatul suplimentar de moștenitor.

Apelul declarat de reclamantul M.I. a fost respins prin decizia comercială nr. 124 din 21 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. S-a reținut că la data de 13 decembrie 2000 s-a dezbătut succesiunea autoarei I.M. soția reclamantului, fără ca cele 47 părți sociale deținute de aceasta să fi fost incluse în masa succesorală. La 19 februarie 1991 intimata s-a reorganizat devenind S.C.A.P. în cadrul căreia soția reclamantului deținea în calitate de cooperator un număr de 47 de acțiuni din capitalul social.

Atitudinea pasivă timp de 9 ani a reclamantului dintre data eliberări primului certificat de moștenitor și data eliberării certificatului suplimentar de moștenitor a făcut să devină incidente dispozițiile art. 117 din Legea nr. 1/2005 potrivit cărora în termen de 30 de zile de la data afișării la sediul intimatei a listei membrilor cooperatori înregistrați în listele sale, reclamantul putea formula contestație în calitate de succesor în ipoteza în care ar fi constatat că nu era inclus pe listele respective. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul M.I., invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 1/2005 și art. 1075 și art. 1094 C. civ.

În acest sens se susține că reclamantul nu putea formula în termen de 30 de zile de la data afișării listei cu membrii cooperatori contestație deoarece nu era moștenitor sezinar, iar dreptul la acțiune al reclamantului nu s-a născut la 29 iunie 2005 data reorganizării pârâtei ci la 24 iulie 2009 data când s-a eliberat certificatul suplimentar de moștenitor. Recursul declarat de reclamant este nefondat. Astfel, în perioada 1 martie 1976 – 1 iulie 1991 soția reclamantului M.I. a deținut calitatea de membru cooperator în cadrul C.P., cu un număr de 47 părți sociale în valoare de 150,40 lei la data de 8 iunie 2005. La 29 iunie 2005, S.C.P. s-a reorganizat conform Legii nr. 1/2005, publicată în M.Of.

nr. 172 din 28 februarie 2005, devenind S.C.M.G.I.P., în registrul de acțiuni al căreia nu mai figura soția recurentului reclamant care decedase la data de 18 aprilie 1999. Reorganizarea societății a fost făcută sub imperiul Legii nr. 1/2005, astfel că instanțele au constatat în mod corect aplicabile dispozițiile art. 117 și a celorlalte, respectiv art. 29 și art. 30. Conform art. 117 din Legea nr. 1/2005, recurentul reclamant, constatând că a fost afișată lista tuturor membrilor cooperatori înregistrați în evidențele pârâtei printre care nu mai figura soția sa I.M. care decedase la data de 18 aprilie 1999, putea să opteze în termen de 30 de zile să-i fie achitată contravaloarea părților sociale și a dividendelor în calitatea sa de succesor.

Împrejurarea că dezbaterea succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor au avut loc la 13 decembrie 2000 și cel suplimentar la 24 iulie 2009, sunt apărări care nu pot fi considerate de către instanță ca fiind întemeiate deoarece ar însemna ca propria culpă (neefectuarea demersurilor legale pentru dezbaterea succesiunii), să ducă la crearea unui drept în justiție cu încălcarea principiului „ nemo auditur propriam turpitudinem ”. Astfel că neformularea contestației în termenul de decădere de 30 de zile de la momentul afișării listei membrilor cooperatori și a părților sociale ce le revin sub motivul obținerii certificatului de moștenitor suplimentar la 9 ani de la dezbaterea inițială a succesiunii, nu poate duce la o repunere în termen a acestuia, lucru urmărit prin prezenta acțiune.

Rezolvându-se problema de drept în sensul incidenței Legii nr. 1/2005 și implicit a dispozițiilor art. 117 din acest act normativ, se reține că procedura specială impusă de această lege nu a fost respectată de recurentul reclamant ceea ce în raport de obiectul acțiunii atrage aplicarea dispozițiilor art. 312 pct. 1 C. proc. civ., în sensul respingerii ca nefondat al recursului. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de reclamantul M.I. împotriva deciziei comerciale nr. 124 din 21 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2011.